Sari la conținut

Războiul Israel-Hamas

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol sau secțiune este de actualitate.
Informațiile se pot schimba rapid odată cu desfășurarea evenimentelor.
Războiul Israel-Hamas
Parte a Conflictului israeliano-palestinian

      Fâșia Gaza

      Zone evacuate în interiorul Israelului

      Amploarea actuală a invaziei israeliene din Gaza
Informații generale
Perioadă7 octombrie 2023 - prezent (1 an, 1 lună și 14 zile)
LocFâșia Gaza și Israel (Teatre regionale de operațiuni: Cisiordania ocupată de Israel; Liban; Siria, Irak și Iordania; și Yemen, Marea Roșie și Golful Aden)
RezultatÎn desfășurare
Beligeranți
Hamas Israel
Conducători
Ismail Hanieh
Yahya Sinwar
Mohammed Deif
Marwan Issa
Ziyad al-Nahalah
Ahmad Saadat
Nayef Hawatmeh		Beniamin Netanyahu
Beni Gantz
Yoav Galant
Herzl Halevi
Pierderi
Fâșia Gaza:

40,691+ uciși[1]
94,060+ răniți[1]

7,800+ dispăruți[2]		Israel:

907 civili uciși
778 membri ai forțelor de securitate uciși
13,572+ răniți (la 22 ian. 2024)[3]

251 capturați sau răpiți[4]

Modifică date / text Consultați documentația formatului

Un conflict armat între Israel și grupările militante palestiniene conduse de Hamas[a] are loc în Fâșia Gaza și Israel din 7 octombrie 2023. Al cincilea război al conflictului Gaza-Israel din 2008, acesta a fost cel mai mortal pentru palestinieni din întregul conflict israeliano-palestinian[5] și cel mai important angajament militar din regiune de la Războiul Yom Kippur din 1973.

Războiul a început când grupurile de militanți conduse de Hamas au lansat un atac surpriză asupra Israelului la 7 octombrie, care a implicat un baraj de rachete și câteva mii de militanți care au forțat bariera Gaza-Israel și au atacat comunitățile civile și bazele militare israeliene. În timpul acestui atac, 1 139 de israelieni și cetățeni străini au fost uciși, inclusiv 815 civili.[6] În plus, 251 de israelieni și străini au fost luați prizonieri în Gaza, cu scopul declarat de a forța Israelul să elibereze prizonierii palestinieni.[7] Hamas a declarat că atacul său a fost un răspuns la ocupația continuă a Israelului, blocada din Gaza și extinderea coloniilor, precum și la presupusele amenințări la adresa Moscheii Al-Aqsa și la situația generală a palestinienilor.[8] După eliminarea militanților Hamas de pe teritoriul său, Israelul a lansat una dintre cele mai distructive campanii de bombardament din istoria modernă[9][10] și a invadat Gaza la 27 octombrie, cu obiectivele declarate de a elimina pericolul Hamasului pentru locuitorii săi și distrugerea acestei organizații, și de a elibera pe ostaticii răpiți.[11][12]

De la începutul invaziei israeliene, Ministerul Sănătății din Gaza a declarat că mai mult de 40 000 de palestinieni din Gaza au fost uciși, dintre care 52 % erau femei și copii/[13][14][15] Blocada înăsprită a Israelului a tăiat produsele de primă necesitate, iar atacurile asupra infrastructurii au provocat colapsul asistenței medicale și o foamete iminentă.[16][17] Până la începutul anului 2024, forțele israeliene au distrus sau deteriorat mai mult de jumătate din casele din Gaza,[18] cel puțin o treime din arborii și terenurile agricole,[19][20] majoritatea școlilor și universităților,[21][22] sute de repere culturale[23] și cel puțin o duzină de cimitire. Aproape toți cei 2.3 milioane de palestinieni din fâșie au fost strămutați forțat de mai multe ori ,din inițiativa armatei israeliene, pentru a limita pierderi și mai mari de vieți omenești în condițiile în care Hamasul se folosește de civili ca de un scut viu[24] Peste 100 000 de israelieni au fost strămutați intern în februarie 2024.[25]

Războiul continuă să aibă repercusiuni regionale și internaționale semnificative. În întreaga lume au avut loc ample proteste, în principal pro-palestiniene, care au cerut încetarea focului. Curtea Internațională de Justiție examinează un caz în care Israelul este acuzat de comiterea unui genocid în Gaza.[26] Statele Unite au acordat Israelului un ajutor militar substanțial și s-au opus prin veto mai multor rezoluții de încetare a focului ale Consiliului de Securitate al ONU.[27] Paralel cu teatrul luptelor din Fâșia Gaza, o așa numită „Axă a Rezistenței Islamice” pro-iraniene, s-a angajat cu elan de partea Hamasului: organizația șiită teroristă Hezbollah a lansat vreme de un an din Liban atacuri permanente contra populației israeliene civile de la granița cu Libanul, si asupra unor obiective militare israeliene, grupuri teroriste pro-iraniene din Siria și Irak au atacat bazele militare americane din Orientul Mijlociu; mișcarea șiită yemenită Houthi a atacat nave comerciale suspectate de ea că ar avea legături cu Israelul, ceea ce a determinat un răspuns militar condus de SUA;[28]În aprilie 2024, ca reactie la uciderea țintită la Damasc a unui comandant superior iranian, Iranul și aliații săi au lansat un atac de sute de drone și rachete asupra Israelului, care au fost în marea lor majoritate doborâte. Huthii din Yemen au început și ei, din timp în timp, să lanseze atacuri cu drone și rachete balistice asupra Israelului, inclusiv la Tel Aviv și Eilat. În unul din cazuri, Israelul a replicat prin bombardarea masivă a portului yemenit Al Hudaydah. Continuarea conflictului dintre Hezbollah din Liban și Israel, care s-a amplificat prin contra-ofensiva israeliană din septembrie 2024 (Operațiunea Săgețile Nordului), menită să permită readucerea în securitate a locuitorilor israelieni evacuați la casele lor, riscă să ducă la izbucnirea unui război la scară largă.

Presa occidentală menționează un an de război

[modificare | modificare sursă]

Presa occidentală comemorează în paginile principale un an de la invazia Hamas-ului în Israel din 7 octombrie 2023.

"The Washington Post": "An Israeli kibbutz where Oct. 7 never ends".
"Daily Mirror": "It's been a year of Hell.. Time to find peace".
"The Wall Street Journal": "One Year After Oct. 7 Attack, Israel Preps for a Future at War".
"Financial Times": Toată pagina principală este o fotografie formată dintr-o multitudine de fotografii ale israelienilor răpiți: Israelul menționează un an de la atacul criminal al Hamas-ului, care a declanșat războiul.
"Nederlandsdagblad": Toată pagina principală este formată din fotografii ale israelienilor răpiți.
"The Independent": "365 days of of horror since October 7".
"Clarin": Un perete acoperit cu fotografiile răpiților.
"Toronto Star": "No end to sight".
"La Stampa": "Senza pace".
"El Pais": "La guerra en Oriente Próximo se proyecta al mundo entero".
"Le Figaro": "7 octobre: un an apres l'horreur, l'emotion et la peur"
"Liberation": "7 octobre, la bascule"

Toate ziarele menționate au fost publicate în ajunul lui 7 octombrie 2024.

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Pe lista grupurilor se aflau „Hamas”, „Jihadul Islamic”, „Frontul Democratic pentru Eliberarea Palestinei” și „Vizuina leilor”.

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b „Health Ministry In Hamas-run Gaza Says War Death Toll At 40,691”. . Accesat în . 
  2. ^ „PCBS - Martyrs”. 
  3. ^ „13,572 Israelis injured since Oct. 7”. Accesat în . 
  4. ^ „IDF confirms it retrieved bodies of 6 hostages from Gaza, including previously unnamed Alex Dancyg”. Accesat în . 
  5. ^ Krauss, Joseph (). „Palestinians mark 76 years of dispossession as a potentially even larger catastrophe unfolds in Gaza”. AP News. Arhivat din original la . Accesat în . The war in Gaza, which was triggered by Hamas' Oct. 7 attack into Israel, has killed over 35,000 Palestinians, according to local health officials, making it by far the deadliest round of fighting in the history of the conflict. 
  6. ^ „October 7 Crimes Against Humanity, War Crimes by Hamas-led Groups”. Human Rights Watch (în engleză). . Accesat în . 
  7. ^ „Hamas says it has enough Israeli captives to free all Palestinian prisoners”. Al-Jazeera. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ Khoury, Jack (). „Hamas Releases Memo Explaining Why It Waged War on Israel; Gazans Question Timing, Cite Criticism of Hamas”. Haaretz. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ Frankel, Julia (). „Israel's military campaign in Gaza is among the most destructive in history, experts say”. PBS NewsHour. Associated Press. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ „Israeli bombardment destroyed over 70% of Gaza homes: Report”. Al Jazeera. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ „Can Israel achieve its war goals in Gaza?”. Financial Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ „Netanyahu says IDF will control Gaza after war, rejects notion of international force”. The Times of Israel. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ „Reported impact snapshot: Gaza Strip (17 July 2024)”. United Nations Office for the Coordination of Humanitarian Affairs (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ „Palestinian Health Ministry releases an updated list of Palestinians killed”. AP News (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . It said 14,671 people, or 52% of the identified dead, were women or children. 
  15. ^ Tantesh, Malak A.; Graham-Harrison, Emma (). „Gaza death toll hits 40,000 with thousands more yet to be counted”. The Guardian (în engleză). ISSN 0261-3077. Accesat în . 
  16. ^ „How Gaza's hospitals became battlegrounds”. www.cnn.com (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ Lakhani, Nina (). „Israel is deliberately starving Palestinians, UN rights expert says”. The Guardian. Arhivat din original la . Accesat în . 
  18. ^ Palumbo, Daniele; Abutaleb, Abdelrahman; Cusiac, Paul; Rivault, Erwan (). „At least half of Gaza's buildings damaged or destroyed, new analysis shows”. BBC News. Arhivat din original la . Accesat în . 
  19. ^ „No Traces of Life, Israel's Ecocide in Gaza 2023 – 2024”. Forensic Architecture. Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ Ahmed, Kaamil; Gayle, Damien; Mousa, Aseel (). „'Ecocide in Gaza': does scale of environmental destruction amount to a war crime?”. The Guardian. ISSN 0261-3077. Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ UN experts deeply concerned over 'scholasticide' in Gaza United Nations 18 April 2024
  22. ^ „How Israel has destroyed Gaza's schools and universities”. Al Jazeera. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ Ahmed, Kaamil (). „'Everything beautiful has been destroyed': Palestinians mourn a city in tatters”. The Observer. ISSN 0029-7712. Accesat în . A recent report by the Palestinian culture ministry into Israeli damage to Palestinian heritage said Israel's bombardment of Gaza had destroyed 207 buildings of cultural or historical significance, including 144 in the old city and 25 religious sites. 
  24. ^ „Mass forced displacement in Gaza highlights urgent need for Israel to uphold Palestinians' right to return”. Amnesty International. . 
  25. ^ Lev, Gid'on (). „The tragedy of Israel's 135,000 displaced citizens”. Haaretz. Accesat în . 
  26. ^ „ICJ orders Israel to halt its offensive on Rafah, Gaza in new ruling”. Al Jazeera. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  27. ^ „Germany, a Loyal Israel Ally, Begins to Shift Tone as Gaza Toll Mounts”. The New York Times. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  28. ^ „Yemen's Houthis 'will not stop' Red Sea attacks until Israel ends Gaza war”. Al Jazeera. . Arhivat din original la . Accesat în . The Houthis would only halt their attacks if Israel's "crimes in Gaza stop and food, medicines and fuel are allowed to reach its besieged population", al-Bukhaiti said. 

Vezi și

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Războiul_Israel-Hamas&oldid=16648289