Comșești, Cluj
| Comșești | |
| Komjátszeg | |
| — Sat — | |
.JPG) Comșești | |
  Comșești (România) | |
| Coordonate: 46°37′59″N 23°40′18″E46°37′59″N 23°40′18″E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Cluj |
| Comună | Tureni |
| SIRUTA | 59791 |
| Atestare | 1355 |
| Altitudine | 563 m.d.m. |
| Populație (2011) | |
| - Total | 245 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 407562 |
| Prefix telefonic | +40 x64[1] |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Comșești (în trecut Comițig; în maghiară Komjátszeg) este un sat în comuna Tureni din județul Cluj, Transilvania, România.
Cuprins
Istoric[modificare | modificare sursă]
Tumulii [2] din punctul “Castăi” sunt înscriși pe Lista monumentelor istorice din județul Cluj[3], elaborată de Ministerul Culturii din România în anul 2015.
În anul 1355 se numea "Komiatzek", în 1367 "Kampuszadzegh”, în 1442 "Kampyadzegh", în 1733 "Komiatzig", iar în 1854 "Komyatzegh". Pe la 1507, proprietari ai satului au fost Balazs si Istvan Komjátszegy.
Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 095), localitatea apare sub numele de „Komját-Szeg”.
Zona cuprinsă între Tureni – Comșești – Mărtinești a fost în trecut bogat împădurită și populată cu numerose animale sălbatice. Aici se afla de altfel și unul din fondurile de vânătoare ale regelui Matei Corvin.
Potrivit unei povestiri neconfirmate, în anul 1878, când s-a reamenajat drumul Turda-Cluj, ar fi fost descoperite însemnate obiecte din aur, îngropate de către un episcop cu numele Statilo.
Demografie[modificare | modificare sursă]
De-a lungul timpului populația localității a evoluat astfel:
| Recensământul[4] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Rromi | Alte etnii | ||
| 1850 | 487 | 254 | 173 | 60 | 0 | |||
| 1880 | 480 | 250 | 193 | 1 | 36 | |||
| 1890 | 584 | 336 | 221 | 27 | ||||
| 1900 | 596 | 355 | 241 | 0 | ||||
| 1910 | 653 | 353 | 270 | 30 | 0 | |||
| 1920 | 589 | 315 | 268 | 6 | ||||
| 1930 | 588 | 354 | 224 | 10 | 0 | |||
| 1930 | 588 | 347 | 219 | 20 | 2 | |||
| 1941 | 543 | 368 | 173 | 2 | ||||
| 1956 | 503 | ? | ? | ? | ? | ? | ||
| 1966 | 412 | 284 | 127 | 1 | ||||
| 1977 | 345 | 229 | 116 | 0 | ||||
| 1992 | 236 | 148 | 69 | 19 | 0 | |||
Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]
.JPG)
Piatra de temelie a bisericii ortodoxe a fost pusă în anul 2004. Construcția a fost finalizată în anul 2010. Este o construcție în formă de cruce greacă și cu abside generoase ca suprafață. Peste naos se înalță o turlă străpunsă, de formă octogonală; interiorul acestuia este bine luminat de cele opt ferestre dispuse pe fiecare parte. Pronaosul este acoperit de o boltă ce se reazemă pe doi pereti drepti; este luminat de două ferestre dispuse simetric. Deasupra tindei se înalță două turle de formă circulară, nestrăpunse, având utilizarea de clopotniță. Interiorul a fost pictat în tehnica „frescă” de pictorul bisericesc Pușcașiu Ovidiu Florian. Iconostasul a fost confecționat din lemn de tei de sculptorul Nicolae Câmpeanu din Dej. Biserica a fost sfințită în data de 3 octombrie 2010, ierarhul care a sfințit-o fiind episcopul vicar Vasile Someșanul al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului[5].
Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]
Drumul Mărtinești-Comșești
Intrarea în localitate
Biserica ortodoxă
Biserica ortodoxă
Poarta de lemn a bisericii unitariene
Monumentul Eroilor din curtea bisericii unitariene
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Gergely, Eugen, Tureni: studiu monografic, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2002, ISBN 973-686-336-0
- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.
- Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Tumul (pl. tumuli): movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor.
- ^ https://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-CJ.pdf
- ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
- ^ http://protopopiatulortodoxturda.ro/comsesti/
Legături externe[modificare | modificare sursă]
| ||||||||||||||||
