Cocoș
| Cocoș | |
|---|---|
| |
| Stare de conservare | |
Domesticit
| |
| Clasificare științifică | |
| Regn: | Animalia |
| Încrengătură: | Chordata |
| Clasă: | Aves |
| Ordin: | Galliformes |
| Familie: | Phasianidae |
| Gen: | Gallus |
| Specie: | G. gallus |
| Subspecie: | G. g. domesticus |
| Nume trinomial | |
| Gallus gallus domesticus Linnaeus, 1758 | |
| Sinonime | |
|
Gallus domesticus | |
Modifică text  |
|
Cocoșul este masculul găinii (subspecia Gallus gallus domesticus din genul Gallus, familia Phasianidae). De regulă cocoșul este mai mare decât găina, are un cioc ascuțit și puternic, penaj multicolor (îndeosebi coada), cu creastă și bărbie roșie cărnoasă și dezvoltată și cu pinteni puternici la picioare.
Cocoșul este un mascul poligam și are un puternic instinct de apărător al femelelor din grupul său, mai ales când acestea clocesc ouăle. Exemplare agresive au fost folosite de-a lungul timpului în lupte de cocoși, animalelor fiindu-le atașate lame tăioase, care provoacă răni semnificative.
Uneori cocoșii sunt castrați pentru a se îngrășa mai rapid și a avea o carne mai gustoasă. Cocoșul castrat este numit clapon(en).
De-a lungul timpului, imaginea animalului a fost folosită în heraldică. Cocoșii sunt folosiți de asemenea în ritualuri animiste și șamanice.
Cocoșul în cultură[modificare | modificare sursă]
Cocoșul este simbol al virilității masculine, simbol al curajului, bărbăției și eroismului.
Este considerat de asemenea un simbol solar, vestind răsăritul soarelui, prin aceasta un simbol al vigilenței și luminii, anunțând ivirea unei noi zile.
Cocoșul galic este simbolul național al Franței. De asemenea, este simbol al mișcării valone, al comunității franceze din Belgia și al regiunii Valonia.
Cocoșul de Barcelos(en) este unul din simbolurile naționale ale Portugaliei.
Religie[modificare | modificare sursă]
Cocoșul de pe turnurile bisericilor reformate amintește scena biblică în care Sf.Petru s-a lepădat de Isus de 3 ori, pȃnă la primul cȃntat al cocoșului. Acest fapt a devenit ulterior simbol al pocăinței și al învierii.
Sport[modificare | modificare sursă]
Cocoșul este simbolul clubului de fotbal londonez Tottenham Hotspur FC, apărând pe logo-ul clubului încă de la fondarea sa. De asemenea, cocoșul este prezent pe logo-ul clubului turcesc de fotbal Denizlispor.
Heraldică[modificare | modificare sursă]
Cocoșul are și însemnătate heraldică, putând fi întâlnit pe stemele câtorva zeci de localități din Franța,[1] dar și pe ale unor localități din alte țări.
.svg) Stema comunei Versailles (Yvelines) |
.svg) Stema comunei Jouy-en-Josas (Yvelines). |
.svg) Stema comunei Gaillac-Toulza (Haute-Garonne). |
.svg) Stema comunei Gagnac-sur-Garonne (Haute-Garonne). |
 Stema comunei Jausiers (Alpes de Haute-Provence) |
.svg) Stema comunei Sainte-Foy-de-Peyrolières (Haute-Garonne) |
.svg) Stema comunei Jouques (Bouches-du-Rhône) |
.svg) Blason du Perchay (Val-d'Oise). |
.svg) Stema comunei Chantecoq (Loiret) |
 Stema comunei Vogüé (Ardèche) |
.svg) Stema comunei Aubure (Haut-Rhin). |
.svg) Stema comunei Dormans (Marne). |
 Stema comunei Galluis (Yvelines). |
 Stema comunei Plainfaing (Vosges) |
.svg) Stema comunei Gaillac (Tarn). |
 Blason du Valtin (Vosges). |
.svg) Stema comunei Quimperlé (Finistère). |
.svg) Stema comunei Levens (Alpes-Maritimes). |
.svg) Stema comunei Aiguefonde (Tarn). |
.svg) Stema comunei Mazamet (Tarn). |
.svg) Stema comunei Morangis (Essonne). |
.svg) Stema comunei Malemort-du-Comtat (Vaucluse). |
.svg) Stema comunei Saint-Pierre-de-Vassols (Vaucluse). |
 Stema comunei Langeac (Haute-Loire) |
.svg) Stema comunei Senouillac (Tarn). |
.svg) Stema comunei Saint-Tropez (Var) |
.svg) Stema orașului Oran (Algeria) |
 Stema comunei Engis, provincia Liège, Belgia |
 Stema satului Tomilino, regiunea Moscova Rusia |
 Steagul Valoniei |
 Stema orașului Dragomirești, județul Maramureș, România |
Galerie[modificare | modificare sursă]
Cocoș în Kosovo
Doi cocoși încăierându-se
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ Foulques-Delanos, L. Manuel héraldique ou clef de l'art du blason. Limoges, 1816.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Smith, P. The Chicken Book, North Point Press, 1982, passim.
- Centre de recherches sur les monuments historiques (France). Coqs de clochers : de la fin du XVIe au XIXe siècle. Paris : Ministère de l'éducation et de la culture, Direction du patrimoine, 1992, XXII p.- 72 f. de pl. ISBN 2-11-086073-1
- Coussée, Bernard. Le coq : folklore et mythologie d'un oiseau. Lille : B. Coussée, 1992, 90 p. ISBN 2-905131-11-X
- Girard, André. Le Coq, personnage de l'histoire. Bourges : A. Girard, 1976, 129 p.
- Papin, Yves Denis. Le Coq : histoire, symbole, art, littérature. Paris : Hervas, 1993, 134 p. ISBN 2-903118-69-8
- Périquet, Jean-Claude. Des poules : l'histoire, l'anatomie, l'élevage et la diversité / ill. de Yann Le Bris, Isabelle Arslanian et Michel Sinier. Nantes : Éd. du Gulf Stream ; Paris : France UPRA sélection, 2003, 67 p. (Sauvegarde). ISBN 2-909421-24-4
- Regnier, Rita-H. Oiseaux : héros et devins. Paris : l'Harmattan, 2008, 275 p. ISBN 978-2-296-04973-4
- Saint-Hilaire, Paul de. Le coq. Paris : P. Lebaud, 1995, 147 p. (Les Symboles). ISBN 2-86645-203-8
- Saint-Hilaire, Paul de. Le coq. Escalquens : Oxus, 2007, 154 p. ISBN 978-2-84898-073-7
- ru Топоров, Владимир Николаевич, Мифологический образ петуха Arhivat în , la Wayback Machine. // Мифы народов мира: Энциклопедия. / Под ред. С. А. Токарева. — 2-е изд. — М., 1992. — Т. 2. — C. 309—310.
