Heraldică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Heraldica [lat. heraldus, fr. héraut - crainic] este știința specială a istoriei care are drept scop stabilirea principiilor teoretice, cercetarea, interpretarea și evoluția stemelor unui stat, oraș, familie, corporație etc.

Utilizarea heraldicii, ca manifestare simbolică, este atestată încă din preistorie, evoluând odată cu societatea și ajungând în Evul Mediu la dezvoltarea sa maximă.

Heraldica are două componente principale: artă heraldică și știință heraldică.

Componentele stemei[modificare | modificare sursă]

Tipuri de scuturi[modificare | modificare sursă]

Forme de scut.png

Smalțurile heraldice și reprezentarea lor monocromă[modificare | modificare sursă]

METALE
Heraldic Shield Or.svg
Heraldic Shield Argent.svg
Aur Argint
CULORI
Heraldic Shield Gules.svg
Heraldic Shield Azure.svg
Heraldic Shield Sable.svg
Heraldic Shield Vert.svg
Heraldic Shield Purpure.svg
Heraldic Shield Tenné.svg
Roșu Albastru Negru Verde Purpură Portocaliu
BLĂNURI
Heraldic Shield Vair.svg
Heraldic Shield Counter-vair.svg
Brittany coa.png
Shield ermines.png
Singiap Contrasingiap Hermelină Contrahermelină

Partițiunile scutului[modificare | modificare sursă]

CoADivisions-wide.svg

1 — scut despicat; 2 — scut tăiat; 3 — scut sfertuit (scartelat); 4 — scut tăiat în bandă; 5 — scut tăiat în bară; 6 — scut tăiat în curmeziș (încrucișat); 7 — scut gironat; 8 — scut tripartit în pal; 9 — scut tripartit în fascie (în brâuri); 10 — scut tăiat în furcă; 11 — scut tăiat în furcă răsturnată; 12 — scut împărțit în șase părți; 13 — scut împărțit în nouă părți; 14 — scut tăiat în trei; 15 — scut împărțit în trei; 16 — scut peste tot (în inimă).

Stema și blazonul[modificare | modificare sursă]

Blazonul este un ansamblu de elemente convenționale care constituie emblema unui stat, a unei provincii, a unui oraș, a unei familii nobile, a unei bresle etc.[1]

Stema constituie ansamblul semnelor distinctive și simbolice care alcătuiesc blazonul unei persoane, instituție sau stat exprimând atributele sale. O stemă este formată din scut, figuri heraldice și elemente exterioare ale scutului: cimierul, coroana, susținătorii, pavilionul, deviza.[2]

În heraldică se consideră că blazonul și stema sunt purtate de posesorul lor. Dextra este la dreapta purtătorului, iar senestra este la stânga lui, deci, descrierea se face de parcă scutul ar fi văzut din spate.[2]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Academia Română, Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), București: Editura Univers Enciclopedic, 1998
  2. ^ a b Adina Berciu-Drăghicescu, Arhivistica și documentaristica, cap. Heraldica, unibuc.ro, accesat 2013-10-19

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Dicționar al științelor speciale ale istoriei, București, 1982.

Vezi și[modificare | modificare sursă]