Cireșarii

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Cireșarii
Informații generale
Autor Constantin Chiriță
Ediția originală
Editură Tineretului
Țara primei apariții România
Data primei apariții 1956

Seria Cireșarii este un ciclu de romane scris de Constantin Chiriță, care se adresează în principal tinerilor. Romanele înfățișează în mai multe episoade aventurile unui grup de șapte tineri, intitulat „Cireșarii”, compus din Victor, Ionel, Dan, Maria, Ursu, Tic și Lucia.

Cele cinci volume ale seriei sunt:

  1. Cavalerii florii de cireș - numit inițial Teroarea neagră- (1956);
  2. Castelul fetei în alb (1958);
  3. Roata norocului (1965);
  4. Aripi de zăpadă - numit inițial Teroarea albă- (1968);
  5. Drum bun, Cireșari (1963).

Rezumat[modificare | modificare sursă]

Cavalerii florii de cireș[modificare | modificare sursă]

Information icon.svg Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

"Cavalerii Florii de Cireș", numiti inițial "Ciresarii", apoi "Teroarea Neagră", este primul volum din seria "Cireșarii" scrisă de Constantin Chiriță. Chiar de la începutul volumului este prezentat un bătrân pe nume moș Timofte. El este cel care se ocupa de soneria de la pauză. Nu mulți sunt copiii care ajung printre favoriții lui moș Timofte. Printre ei se află un grup de copii de clasa a VIII-a numiți Cireșarii pentru că locuiesc cu toții in cartierul Cireșului. Ei sunt: Ionel (fiul directorului), Victor (un elev model cu o logică extraordinară), Ursu (Teodor Teodoru, un mare gimnast cu o vedere uimitoare), Dan (un băiat destul de năzdravan) și doua fete, Maria (visătoare, cu suflet de poet) și Lucia (o fată destul de severă cu suflet de savant).

Ei hotărăsc să plece intr-o expediție științifică, cu scopul de a reface harta veche a Peșterii Negre. Cu ajutorul lui moș Timofte, Tic (fratele mai mic al Mariei) reușește sa ajungă și el în peșteră cu gândul de a găsi o cutie fermecată. Grupul de aventurieri hotărăște să formeze, pentru siguranța lor, două grupuri: unul în peșteră și unul afară, pe munte. Trăgând la sorți, cele două grupuri s-au împărțit astfel: Ionel, Victor, Tic și Maria în peșteră, iar Lucia, Ursu și Dan afară. Au stabilit că vor comunica prin niște aparate numite T.F.F., prin alfabetul Morse. Toată expediția părea să decurgă normal până când în peșteră "cei sortiți primelor întâlniri și primilor fiori" (așa cum îi numește autorul) găsesc semne ale unor oameni care cunosc deja peștera în întregime. După o serie de peripeții, ei află că printre oamenii care au fost în peșteră și care îi urmăreau făcea parte și Petrăchescu (un vânător grozav care nu a dorit să le dea copiilor barca lui). Acesta vrea să-i omoare pe toți cu orice chip. Datorită istețimii lor, copiii reușesc să scape, iar povestirea are un deznodământ fericit.

Explicarea titlului[modificare | modificare sursă]

Titlul pe care autorul l-a dat inițial, și anume "Teroarea Neagră", este strâns legat de aventurile copiilor în peșteră și în jurul acesteia. Evidențiază în același timp temerea pe care o au cireșarii, cât și pericolul care îi pândește în Peștera Neagră, dar și în afara ei. Titlul modificat, și anume "Cavalerii Florii de Cireș", se referă la modul general la cireșari. Ei sunt numiți "cavaleri", chiar dacă rangul lor nu este acesta (sunt, deci, numiți "cavaleri" datorită curajului lor extraordinar) și apoi ai "florii de cireș", autorul gândindu-se să arate încă din titlu de ce sunt numiți cireșari, și anume pentru că locuiesc în cartierul "Cireșului" . Deoarece literar nu sună bine să îi numească "Cavalerii cireșului", autorul îi numește ai "florii de cireș".

Castelul fetei în alb[modificare | modificare sursă]

Information icon.svg Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Castelul fetei în alb este cel de-al doilea volum din seria "Cireșarii" a lui Constantin Chiriță.

Laura este o fată nou venită în orășel care vrea să se împrietenească cu renumiții Cireșari. Din păcate, bunica ei îi interzice acest lucru, așa că Laura pornește singură către Castelul celor două cruci. Ea ajunge la castel, dar este capturată și făcută prizonieră acolo. Ea le trimite un bilet Cireșarilor care urmează un traseu foarte încâlcit. În bilet fata descrie aproape toate încăperile castelului, dar omite să descrie concret locul în care se află. Cireșarii primesc în cele din urma mesajul, iar Tic pornește pe urmele primului mesager. După o căutare lungă, Cireșarii găsesc Castelul și îi descoperă tainele.

Roata norocului[modificare | modificare sursă]

De la muzeu sunt furate cinci figurine. Victor și ceilalți Cireșari pornesc sǎ dezlege misterul lor. În final hoțul este de fapt cel mai bun sportiv/atlet al circului care tocmai poposise în oraș.

Aripi de zăpadă[modificare | modificare sursă]

Information icon.svg Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Vestiții Cireșari sunt în vacanța de iarnă într-o tabără la munte. Ceilalți copii nu și-au dat seama decât târziu, iar atunci, Cireșarii au fost nevoiți să fugă. Au vrut să viziteze orașe, însă o groaznică furtună de zăpadă i-a prins pe drum. Au tot mers până ce au dat de o cabană: Casa Iulia, crezută de ei Coștila. În apropierea ei se afla cabana Izvoarele, unde doi dintre Cireșari au cerut ajutor. Au primit patru saltele pentru foc. Tic a fugit și a furat mâncare din cabana Izvoarele. Ei s-au ospătat cu mâncare, însă știau că unul din cei trei oameni de la cabana Izvoarele are arme și va veni după ei din două motive: din răzbunare și din cauza că în Casa Iulia exista Cutia Albastră, o cutie superbă în care se aflau...de fapt, nimeni nu știa, decât proprietarul băncii de unde a fost furată cutia. Curând, Ursu se luptă cu cei trei de la Izvoarele și tocmai atunci sosiseră doi Cireșari cu ajutoare. Victor știa unde e ascunsă Cutia Albastră.

Personaje[modificare | modificare sursă]

Victor[modificare | modificare sursă]

"avea fața lunguiață, ochii negri, adânci, părul închis la culoare", un baiat inalt, cu figura bronzata. Era matur îm gesturi și comportament .

Ionel[modificare | modificare sursă]

Ionel este băiatul directorului.

Dan[modificare | modificare sursă]

Dan apare în carte ca "băiatul cel oacheș și rotofei".

Maria[modificare | modificare sursă]

Maria, sora lui Tic, e o fatǎ "brunetă, aproape palidă, cu cozi lungi atârnându-i pe piept, cu ochi visători și mișcări lente".

Ursu[modificare | modificare sursă]

Ursu, "un vlăjgan" care "n-avea mai mult de șaisprezece ani", înzestrat cu o forță și o vedere de invidiat.

Tic[modificare | modificare sursă]

Un "prichindel dintr-a sasea, un șmecher fără seamăn în toată școala", "un blond cârn și ciufulit", Tic, fratele Mariei, joacă inițial un rol de mascotǎ pentru Cireșari.

Lucia[modificare | modificare sursă]

Lucia este o fatǎ "blondă, cu părul scurt, tuns băiețește, cu ochi iscoditori, cu mișcări scurte, sigure, care se vor foarte convingătoare, cu ceva aspru în voce și-n atitudine".

Țombi[modificare | modificare sursă]

Cățelușul simpatic și mereu aproape al lui Tic, numit Țângulică atunci când este obraznic

Ecranizare[modificare | modificare sursă]

În 1972 a fost realizat un serial TV omonim sub regia lui Andrei Blaier, cu Mihai Gingirov, Carmen Gentimir și Alexandru Boros în rolurile principale.[1]

Referințe[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]