Sari la conținut

Ronaț

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Ronaț
—  cartier  —

Map
Ronaț (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°45′22″N 21°10′13″E ({{PAGENAME}}) / 45.7561888°N 21.1702519°E45.7561888; 21.1702519
Țară România
Județ Timiș
Municipiu Timișoara
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ronaț (maghiară Rónáctelep sau maghiară Rónácztelep; germană Ronaz)[1] este un cartier situat la periferia vestică a municipiului Timișoara. Cartierul este alcătuit preponderent din case și vile, ceea ce determină o densitate scăzută a populației,[2] deși există și câteva blocuri de locuințe care găzduiesc aproximativ 800–1.000 de locuitori.[3] Populația cartierului este eterogenă, fiind formată din români, germani, maghiari, sârbi și romi.[3]

Istorie

[modificare | modificare sursă]

În anii 1980 au fost descoperite aici o așezare rurală din epoca daco-romană (secolele II–IV d.Hr.) și o necropolă de incinerație datând din Evul Mediu timpuriu (secolele X–XI).[4] Ambele situri au fost incluse în Lista Monumentelor Istorice în anul 2004.[5]

Ronaț a fost înființat în 1901 ca o colonie muncitorească, majoritatea angajați ai căilor ferate, aparținând comunei Mehala. În aproximativ aceeași perioadă au fost create și coloniile învecinate Blașcovici, Anhauer și Weisz, situate tot în apropierea gării și a liniei ferate, dar care făceau parte administrativ din Iosefin și care au fost trecute administrativ la Mehala la 1 ianuarie 1910, când localitatea a fost transformată în cartier al Timișoarei,[6][7] și denumită Ferencváros la 28 februarie 1910.[8]

În 1905, colonia Ronaț a primit o bibliotecă populară în valoare de 1000 de coroane, ca parte a programului de biblioteci populare și itinerante al Consiliului Național al Muzeelor și Bibliotecilor din Regatul Ungariei.[9]

În 1906, locuitorii din Ronaț, au înființat o școală privată, cu sprijinul Căilor Ferate Regale Maghiare. În 1909, școala a fost preluată de stat.

După transformarea Mehalei în cartier al Timișoarei, școala a fost mutată într-o clădire municipală și extinsă, astfel că în 1914 existau șase săli de clasă și două birouri administrative, iar numărul cadrelor didactice a crescut la patru.[10]

Tot în această perioadă au fost construite o o cancelarie și o locuință pentru învățători, iar în perioada 1910-1914 s-au construit 26 de locuințe.[8] Tot în 1910, Consiliul orașului a decis introducerea iluminatului electric în cartierul Ferencváros, stabilindu-se instalarea a 20 de lămpi în colonia Ronaț.[11]

În 1925 a fost construită biserica catolică „Sfânta Treime” din Ronaț, cu un cost de aproximativ 850.000 lei, finanțată din donațiile voluntare ale enoriașilor. Biserica a fost sfințită de Augustin Pacha la 11 octombrie 1925.[12]

După instalarea administrației românești în Banat, Ronațul a continuat să se dezvolte, stabilindu-se aici o populație majoritar română, provenită în mare parte din mediul rural și angajată în întreprinderile din Timișoara sau la Căile Ferate Române. În jurul anului 1925, CFR a construit patru pavilioane din cărămidă, acoperite cu țiglă, cuprinzând 96 de locuințe familiale, dintre care aproximativ 85% erau ocupate de români.[13]

Aceștia au dorit organizarea unei parohii proprii, desprinse de cea din Mehala. În 1929, coloniștii au solicitat oficial înființarea Parohiei ortodoxe române Ronaț, aprobată în 1930, când a fost constituit și primul consiliu parohial, iar în 1931 a fost instalat preotul Ioan Jurma. După 1930 au fost făcute demersuri pentru obținerea unui teren destinat construirii unei biserici, însă abia în 1957 parohia a primit o casă donată de familia Florea, pe strada Cireșului nr. 38, transformată în capelă. Aceasta a funcționat până în 1988, când a fost inaugurată noua biserică ortodoxă pe strada Taborului nr. 20, sfințită la 13 august 1989 de delegatul Arhiepiscopiei Timișoarei, Aurel Miculescu.[13]

O parte a cartierului Ronaț a fost afectată de inundațiile din 1932, împreună cu alte zone ale orașului, precum Fabric, Fratelia, Cardoș sau Crișan, cauzând pagube materiale.[14][15]

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în timpul Bombardării Timișoarei, cartierul a fost puternic afectat, datorită poziționării acestuia în proximitatea Gării Domnița Elena și a infrastructurii feroviare.[16] În timpul bombardamentului din 3 iulie 1944, asupra bisericii romano-catolice din Ronaț au căzut șase bombe, clădirea fiind aproape complet distrusă, rămânând în picioare doar altarul. Liturghiile au fost celebrate pentru o perioadă într-o casă particulară din zonă, care a aparținut profesoarei Hermine Muschung, apoi familiei Marosán.[17]

În anul 1946, parohul Georg Wetzl a inițiat reconstrucția bisericii, iar în 1948 episcopul Augustin Pacha a obținut un ajutor financiar de 50.000 de lei din partea Nunțiaturii Apostolice pentru refacerea acesteia. Lucrările au fost însă oprite după instaurarea regimului comunist și au fost finalizate abia în anul 1964.[17]

Deși încă din 1943 exista un proiect de extindere a liniei de tramvai 4, de la Piața Avram Iancu către Ronaț, pentru a conecta cartierul de Cetate și fiind construit deja terasamentul,[18] proiectul nu a fost finalizat decât în aprilie 1948, prin muncă voluntară a Brigăzii U.T.M. „30 Decembrie”.[19]

Numele cartierului este de origine maghiară, întrucat majoritatea celor care au populat zona cu aproape două secole în urma erau maghiari. Istoria acestui cartier este strans legată de CFR, majoritatea locuitorilor din Ronaț fiind la un moment dat reprezentată de angajații ceferiști și familile acestora. Așezarea se află în vecinătatea magistralei ferate, au fost construite pavilioane pentru lucrători și existau mai multe puncte de lucru ale companiei de căi ferate în zonă. De altfel, gara se numea Ronaț și a dat numele cartierului.[20]

Populația

[modificare | modificare sursă]

Cartierul Ronaț este o zonă multietnică, adunând reprezentanți ai comunităților maghiare, germane, sârbe și rome. Populația acestui cartier al Timisoarei se ridică la 30.000 de locuitori, reprezentând a 11-a parte din populația orașului.

Transportul în comun

[modificare | modificare sursă]

Transportul în comun se face cu ajutorul liniei de tramvai 5, care are ca stație terminus Ronaț. Recent a apărut și linia de autobuz 13, care duce pană la pasajul de cale ferată trecând mai întâi pe la Piața de Gros.[21]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ „Ronaț”. Erdély, Bánság és Partium történeti és közigazgatási helységnévtára. Arcanum. 
  2. ^ Pop, Cristina (). „Cele mai sigure cartiere din Timișoara. Top 5 zone în care merită să locuiești”. Storia.ro. 
  3. ^ a b Ionescu, Stejărel (). „Ronaț – cartierul de la margine de lume”. Banatul Azi. 
  4. ^ „Situl arheologic de la Timișoara - Cioreni”. Repertoriul Arheologic Național. Ministerul Culturii. 
  5. ^ „Arheologie” (PDF). Direcția Județeană pentru Cultură Timiș. 
  6. ^ Delesega, Gyula (). Temesvári kalauz téridőben (PDF). Szórvány Alapítvány. p. 202. 
  7. ^ Szekernyés, János (). „Temesvár kövei: A Luna-park”. Heti Új Szó (22). p. 11. 
  8. ^ a b „Cum s-a făcut unirea între fosta comună Mehala şi Timişoara. „Principala cauză o constituie apropierea de teritoriul oraşului"”. adevarul.ro. . Accesat în . 
  9. ^ „A Múzeumok és Könyvtárak Országos Tanácsa”. Hazánk (303). . p. 4. 
  10. ^ Borovszky, Samu (). Magyarország vármegyéi és városai: Temesvár. p. 187. 
  11. ^ „Villamos világítás Temesvár-Ferencvárosban”. Vállalkozók és Iparosok Lapja (42). . p. 4. 
  12. ^ „Temesvár”. Brassói Lapok (234). . p. 5. 
  13. ^ a b „Înfiintarea Parohiei Timisoara-Ronat – Parohia Orotodoxa Timisoara Ronat”. Accesat în . 
  14. ^ „Aggasztó jelentések az árvíz-frontról”. Brassói Lapok (68). . p. 2. 
  15. ^ B. (). „Inundațiile de la Timișoara”. Dimineața (9067). p. 1. 
  16. ^ „Banatul ieri și azi: Istoria explozivă a cetății Timișoarei, prăpădul vine din cer”. . Accesat în . 
  17. ^ a b „Biserica din Timişoara bombardată de aviaţia britanică în 1944. Şase proiectile au căzut pe lăcaşul de cult FOTO”. adevarul.ro. . Accesat în . 
  18. ^ „PRELUNGIREA UNEI LINII DE TRAMVAILA TIMIȘOARA”. Universul (261). . p. 2. 
  19. ^ „Brigada U.T.M. „30 Decembrie" a terminat instalarea unei noui linii de tramvai la Timișoara”. Scânteia (1101). . p. 2. 
  20. ^ „Tu stii de unde vine numele cartierului tau din Timisoara? Daca nu, afla aici!”. 
  21. ^ „Fiecare cartier cu povestea numelui sau, la Timisoara! Al tau stii de unde se trage?”. 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
 Acest articol despre Timișoara este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa!


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ronaț&oldid=17243087