Câteva zile din viața lui Oblomov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search


Câteva zile din viața lui Oblomov
Несколько дней из жизни И. И. Обломова
1980-Cateva zile din viata lui Oblomov s2.jpg
Afișul românesc al filmului
Gendramă
RegizorNikita Mihalkov
AutorAleksandr Adabașian
Nikita Mihalkov  Modificați la Wikidata
ScenaristAleksandr Adabașian
Nikita Mihalkov
StudioMosfilm
Director de imaginePavel Lebeșev
SunetValentin Bobrovski
MuzicaEduard Artemiev
ScenografieAleksandr Adabașian
Aleksandr Samulekin
DistribuțieOleg Tabakov
Iuri Bogatiriov
Elena Solovei
Premiera1980
Durata134 min.
ȚaraUniunea Sovietică Uniunea Sovietică
Locul acțiuniiImperiul Rus
Sankt Petersburg  Modificați la Wikidata
Limba originalărusă
Disponibil în românăsubtitrat
Prezență online

Pagina Cinemagia
Afișul original al filmului

Câteva zile din viața lui Oblomov (în rusă Несколько дней из жизни И. И. Обломова) este un film sovietic din anul 1980, regizat de Nikita Mihalkov și inspirat din romanul „Oblomov” al lui Ivan Goncearov. Rolurile principale sunt interpretate de Oleg Tabakov, Iuri Bogatiriov și Elena Solovei.

Rezumat[modificare | modificare sursă]

Information icon.svg Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Acțiunea filmului se petrece pe la jumătatea secolului al XIX-lea. Ilia Ilici Oblomov (Oleg Tabakov), un bărbat în vârstă de peste 30 de ani, locuiește într-un apartament întunecos din Sankt Petersburg impreuna cu servitorul sau Zahar (Andrei Popov). El doarme aproape toată ziua și visează la vremea copilăriei sale și la casa părintească, nereușind să-și găsească un loc în societate și nici să-și dea seama ce rost are existența sa pe lume. El este proprietarul unei moșii pe care administratorul i-o ruinează an de an, dar Oblomov nu se deranjează nici măcar să-i scrie o scrisoare. Meditează întins pe canapea asupra sensului vieții și a ratării.

Oblomov este scos din letargie de sosirea prietenului său din copilărie Andrei Ivanovici Stoltz (Iuri Bogatiriov), devenit un om energic și un om de afaceri de succes. Acesta din urmă încearcă să-l scoată din starea lui de trândăvie și îl introduce în cercul său de cunoștințe, prezentându-i-o pe Olga Sergheevna (Elena Solovei), o femeie cultă și educată care îi va schimba definitiv viața. La scurtă vreme, Stoltz pleacă pentru câteva luni din Rusia și încearcă fără succes să-l convingă pe Oblomov să îl urmeze.

În lipsa prietenului său, Ilia își cumpărăr o casă la țară în apropierea celei în care locuia Olga. Cei doi se văd aproape zilnic, iar între ei se înfiripă o poveste de dragoste. Sosirea acasă a lui Stoltz îl face pe Oblomov să-și dea seama că Olga îl iubește de fapt pe prietenul lui și se mută la Vîborg unde se căsătorește cu o văduvă cu trei copii, împreună cu care face și el un copil. După acest moment, Oblomov reintră în starea lui de trândăvie și moare după câțiva ani de apoplexie. Copilul său, Andriușa, este crescut de soții Stoltz.

Distribuție[modificare | modificare sursă]

Producție[modificare | modificare sursă]

Piesele muzicale din film provin din compozițiile lui Vincenzo Bellini și Serghei Rahmaninov. Filmările au avut loc în satul Senkin din raionul Serpuhov, regiunea Moscova.

Recepție[modificare | modificare sursă]

Criticul Tudor Caranfil a dat filmului patru stele din cinci și a făcut următorul comentariu: „Ilia, moșier care trăiește în răsfăț la Petersburg, își irosește viața moțăind. Zadarnic încearcă prietenul său devotat Andrei să-l smulgă din somnolență. Nici dragostea Olgăi nu-i va clinti inerția. Ecranizare după Goncearov în care Mihalkov excelează în a reda penibilul unei existențe ce refuză realitatea socială. Pentru eroul său, orice acțiune e la fel de inconsistentă ca un vis. La ce bun s-ar mai trezi? Filmul abandonează veleitățile satirice ale romanului, optând pentru lumea interioară a personajului devenit mit.” [1]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Tudor Caranfil - „Dicționar universal de filme” (Ed. Litera, București, 2008)

Legături externe[modificare | modificare sursă]