Boris Șcerbina

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Boris Evdokimovici Șcerbina
Dom-gil-sherbina-tyumen-2.jpg
Boris Evdokimovici Șcerbina
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Debalțeve, gubernia Donețk,
RSS Ucraineană
Decedat (70 de ani) Modificați la Wikidata
Moscova, RSFS Rusă, URSS
ÎnmormântatCimitirul Novodevicii[*] Modificați la Wikidata
NaționalitateUcraineană, sovietică
CetățenieFlag of the Soviet Union.svg URSS Modificați la Wikidata
OcupațieAdministrator politic
Activitate
Alma materUkrainian State University of Railway Transport[*]  Modificați la Wikidata
Cunoscut pentruManagementul crizei după catastrofa de la Cernobîl
Partid politicPartidul Comunist al Uniunii Sovietice  Modificați la Wikidata
PremiiHero of Socialist Labor medal.svg
SU Order of Lenin ribbon.svg SU Order of Lenin ribbon.svg SU Order of Lenin ribbon.svg SU Order of Lenin ribbon.svg
SU Order of the October Revolution ribbon.svg SU Order of the Red Banner of Labour ribbon.svg SU Order of the Red Banner of Labour ribbon.svg

Boris Evdokimovici Șcerbina (în rusă Борис Евдокимович Щербина, în ucraineană Борис Євдокимович Щербина; n. ,[1] Debalțeve, Q4496253[*][[Q4496253 |​]], Ucraina – d. , Moscova, URSS)[2] a fost un politician sovietic care a servit ca vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al URSS în perioada 1984–1989.[2] În acest interval el a supervizat managementul crizei declanșate de catastrofa nucleară de la Cernobîl.[3][4]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Șcerbina s-a născut în Debalțeve, gubernia Donețk, RSS Ucraineană, pe 5 octombrie 1919, în familia unui lucrător feroviar. În 1937 a fost admis la Universitatea de Stat pentru Transport Feroviar din Harkov. Pentru rezultatele obținute la învățătură și activitatea politică publică i s-a acordat, în 1939, o diplomă din partea Comitetului Central al Komsomol al RSS Ucrainene. În același an s-a înscris în PCUS.

Și-a întrerupt apoi studiile după ce s-a înrolat voluntar în armată în timpul Războiului de Iarnă cu Finlanda, fiind repartizat la divizia 316 infanterie pe schiuri. A absolvit Universitatea de Transport câțiva ani mai târziu, în 1942.

Cariera de partid[modificare | modificare sursă]

În anii celui de-al Doilea Război Mondial a fost implicat în organizarea transportului feroviar al trupelor. În 1942, Șcerbina a fost numit secretar al Comitetului Regional Harkov al Komsomol. În perioada ocupației germane a Harkovului a fost transferat la aparatul Comitetului Central al Komsomol. Imediat după eliberarea orașului s-a întors să lucreze la Comitetul Regional Harkov al Komsomol.

Începând din 1944, Boris Șcerbina a executat sarcini de partid. În 1948 a absolvit cursurile Școlii Superioare de Partid din subordinea Comitetului Central al PCUS. În 1950-1951 a condus comitetul orășenesc de partid al orașului Harkov.

În 1951 a fost trimis să supravegheze activitatea economică în Siberia. Sub conducerea sa a fost finalizată hidrocentrala Irkuțk (1958) și a început construcția hidrocentralei Brațk (1954), au fost construite orașele Angarsk și Șelehov, iar Combinatul Petrochimic Angarsk a fost pus în funcțiune (1955).

În 1951-1955, Șcerbina a servit ca secretar, iar între 1955-1961 ca secretar adjunct al Comitetului Regional Irkuțk al PCUS. La începutul anilor 1960 a fost transferat în regiunea Tiumen. Între anii 1961-1973 a îndeplinit funcția de prim-secretar al Comitetului Regional Tiumen al PCUS.

Un conducător tânăr, fermecător, sensibil, obsedat de inovație a apărut printre noi și este de așteptat că va face schimbări din ce în ce mai rapide”, scria profesorul și istoricul Iuri Pribîlski.[5]

Șcerbina este creditat drept cofondator al industriei petroliere și a gazelor în Siberia Occidentală,[6] în perioada în care a servit în calitate de prim-secretar al PCUS în regiunea Tiumen și ulterior în cea de ministru al petrolului și gazului (1973–1984).[2] În 1976 Șcerbina a devenit membru al Comitetului Central al PCUS și a deținut această poziție până la moartea sa.

În 1984 a devenit vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al URSS și, din această poziție, a fost numit la conducerea eforturilor de gestionare a dezastrului de la Cernobîl, în 1986.[2][7] Șcerbina a ocupat un post asemănător și în 1988, după catastrofalul cutremur din Armenia.[7]

În 1990 Boris Șcerbina s-a opus alegerii lui Boris Elțin ca președinte al Sovietului Suprem al RSFSR.

Șcerbina a murit la Moscova pe 22 august 1991.[2]

Ecranizări[modificare | modificare sursă]

În 2019 Boris Șcerbina a fost interpretat de Stellan Skarsgård în serialul Cernobîl, coprodus de Sky și HBO[8] și de Vernon Dobtcheff în drama documentară Surviving Disaster a BBC[9].

Jurnalistul de origine rusă stabilit în Berlin Leonid Berșidski a pus la îndoială acuratețea istorică a unor secvențe din Cernobîl. Conform lui Berșidski, „Bineînțeles, viceprim-ministrul Boris Șcerbina nici măcar n-ar fi putut îndrăzni să-l amenințe pe Valeri Legasov, un membru respectat la Academiei Sovietice de Științe, că îl aruncă din elicopter — era anul 1986, nu 1936”.[10]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Щербина Борис Евдокимович, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  2. ^ a b c d e „A solemn meeting took place devoted to the 85th anniversary of Boris Scherbina”. Gazprom. . Accesat în . 
  3. ^ Ed A. Hewett; Victor H. Winston (). Milestones in Glasnost and Perestroyka: Politics and People. Brookings Institution Press. pp. 20–. ISBN 978-0-8157-1914-4. 
  4. ^ Serhii Plokhy (). Chernobyl: The History of a Nuclear Catastrophe. Basic Books. pp. 299–. ISBN 978-1-5416-1708-7. 
  5. ^ Pribîlski, I.P., Pribîlski, V.I. (). Живая память / Воспоминания. Editura Poligrafist Tobolsk. pp. 238–380. 
  6. ^ Hang-ku Chung (). „Articulation of Pro-West Siberian Demands”. Interest Representation In Soviet Policymaking: A Case Study Of A West. Routledge. ISBN 978-0-367-01371-4. 
  7. ^ a b Sonja D. Schmid (). Producing Power: The Pre-Chernobyl History of the Soviet Nuclear Industry. Massachusetts Institute of Technology Press. pp. 133–. ISBN 978-0-262-02827-1. 
  8. ^ „Boris Shcherbina”. IMDb. Accesat în . 
  9. ^ Surviving Disaster. BBC. 
  10. ^ Bershidsky, Leonid (). „Russia Should Have Made HBO's 'Chernobyl'. The Moscow Times.