Blas Olleros y Quintana

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Blas Olleros y Quintana
Date personale
Născut1851[1] Modificați la Wikidata
Ávila, Castilia și León, Spania Modificați la Wikidata
Decedat1919 (68 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Florența, Regatul Italiei[2] Modificați la Wikidata
Cetățenie Spania Modificați la Wikidata
Ocupațiepictor Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiSpania[3]
Italia[3] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba spaniolă Modificați la Wikidata
Activitate
Mișcare artisticăOrientalism  Modificați la Wikidata

Blas Olleros y Quintana (n. 1851, Ávila, Castilia și León, Spania – d. 1919, Florența, Regatul Italiei) (nume alternative: Olleros Quintana, Quintana Olleros, Bias Olleros y Quintana)[4] a fost un pictor de personaje și de peisaje spaniol care a lucrat în principal în Italia ca acuarelist. Este cunoscut mai ales pentru scenele sale napolitane și operele orientaliste.

Viața și cariera[modificare | modificare sursă]

Blas Olleros s-a născut în Piedrahita⁠(d), în provincia Ávila din centrul-vestul Spaniei, (aproximativ 60 km sud de Salamanca și 200 km de Madrid) în 1851.[5] În 1874, consiliul municipal din Avila i-a acordat o bursă lui Olleros, permițându-i acestuia să-și continue educația artistică la Roma. [6] În primul an petrecut la Roma, a finalizat lucrarea Nerón En un Jardin Recitando Rodeado de su Corte (Nero într-o grădină, înconjurat de curtea sa). După terminarea studiilor, s-a mutat la Paris pentru trei ani. În această perioadă, a făcut cunoștință cu pictorul spaniol de portrete și de genuri, Palmaroli, care a influențat opera lui Olleros.[7]

În 1881, s-a întors la Roma unde l-a întâlnit pe pictorul spaniol, Agustin Salinas, iar cei doi au devenit mari prieteni. În cea mai mare parte a anilor 1880, Olleros a locuit în Napoli, unde era cunoscut sub numele de „Il Improvvisatore” (Improvizatorul).[8] A adoptat Italia ca noua sa patrie, rămânând acolo pentru cea mai mare parte a vieții sale de adult.[9][10]

În 1883, a vândut două lucrări, Una Pompeyana („O femeie din Pompei”) și Una Marina („Peisaj maritim”), prin intermediul galeriei comerciale Hernández din Madrid, specializată în vânzarea de acuarele. Ulterior, lucrările sale au fost vândute în principal prin intermediul acesteia Hernández, deși unele lucrări au fost vândute și prin comercianți străini, în special agenți germani și francezi.[11]

În ultimii săi ani, a locuit în Florența unde a murit în 1919.[12]

Scenă din harem, 1915

Opera[modificare | modificare sursă]

Subiectele sale au fost variat și au inclus peisaje, peisaje marine, figuri, scene de gen și scene istorice. O mare parte din lucrările sale s-au concentrat pe peisajul napolitan, în special pe scenele portuare.[13] A lucrat în ulei și acuarelă și a semnat, de obicei, lucrările sale cu „Blas Olleros”.[14] Cea mai cunoscută pictură a sa este Scenă din harem (foto) care a fost reprodusă în multe texte.

Galerie[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d Olleros Y Quintana Blas, Dizionario degli artisti[*][[Dizionario degli artisti |​]] 
  2. ^ Union List of Artist Names, , accesat în  
  3. ^ a b Union List of Artist Names, , accesat în  
  4. ^ Spanish Artists from the Fourth to the Twentieth Century: A Critical Dictionary, Volume 4, Hall, 1996
  5. ^ Spanish Artists from the Fourth to the Twentieth Century: A Critical Dictionary, Volume 4, Hall, 1996, p. 378
  6. ^ Ossorio y Bernard, Manuel (1883–1884). «Olleros y Quintana (D. Blas)». Galería biográfica de Artistas Españoles del Siglo XIX, Madrid, Imprenta de Moreno y Rojas, (translated from Spanish), p. 491
  7. ^ González, C. and Martí, M., Pintores Españoles en Roma (1850–1900), Tusquets, 1987, p. 267
  8. ^ Meridione: Sud e Nord nel Mondo, Vol. 2, Nos. 1–3, Edizioni Scientifiche Italiane, 2002, p. 40
  9. ^ Cistarista Romana”, L'Illustrazione Popolare vol. 26, 1889, p. 7 Internet Archive (translated from Italian)
  10. ^ Given that Olleros spent most of his working life in Italy, certain texts have listed him as an Italian painter. See, for example, Witt Library of the Courtauld Institute (ed.), Checklist of Painters from 1200–1994, Routledge, 2014, p. 381 and Bevard, E.R., Art at Auction in America 1994 Edition, Krexpress, 1994, p. 180
  11. ^ González, C. and Martí, M., Pintores Españoles en Roma (1850–1900), Tusquets, 1987, p. 267; Ossorio y Bernard, Manuel (1883–1884). «Olleros y Quintana (D. Blas)», Galería Biográfica de Artistas Españoles del Siglo XIX , [A Compendium of Biographies of Spanish Artists of the Nineteenth Century], Madrid, Moreno y Rojas Press, (translated from Spanish), p. 491
  12. ^ ”Olleros y Quintana” in Ossorio y Bernard, M., Galería Biográfica de Artistas Españoles del Siglo XIX [A Compendium of Biographies of Spanish Artists of the Nineteenth Century], Madrid, Moreno y Rojas Press, 1883–84; Rinaldi, R., Pittori a Napoli nell'Ottocento, Naples, Libri & libri, 2001, p. 193
  13. ^ Rinaldi, R., Pittori a Napoli nell'Ottocento, Naples, Libri & libri, 2001, p. 193
  14. ^ Van Wilder, F., Signatures et Monogrammes d'artistes des XIXe et XXe Siècles, Editiones Van Wilder, 1998, p. 270