Biserica Nașterea Maicii Domnului din Rădăuți

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Biserica Naşterea Maicii Domnului din Rădăuţi

Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Rădăuți este un lăcaș de cult construit în anul 1935 pentru credincioșii greco-catolici ucraineni din orașul Rădăuți. Ea se află pe strada Crișan.

Comunitatea greco-catolică ucraineană din Rădăuți[modificare | modificare sursă]

Primii greco-catolici ruteni s-au stabilit în sudul Bucovinei după anexarea părții de nord a Moldovei de către Imperiul Habsburgic (1775). Ei proveneau din Galiția și au fost aduși aici de autoritățile austriece pentru a coloniza noile teritorii ale imperiului. În anul 1780 Curtea Districtuală austriacă recomanda înființarea de parohii greco-catolice în orașele și satele Bucovinei. [1]

Începând din 1812, împăratul Francisc I al Austriei a aprobat înființarea de parohii greco-catolice la Siret (1812), Cernăuți (1813), Cacica (1814), iar mai târziu au fost înființate parohii și la Rădăuți (1833), Câmpulung Moldovenesc (1883) și în alte localități. [2] Până la construirea unei biserici proprii, credincioșii greco-catolici ruteni din Rădăuți au folosit biserica romano-catolică (construită în 1826) pentru ținerea slujbelor religioase. [3]

În anul 1900, conform datelor furnizate de recensământul populației, în orașul Rădăuți locuiau 14.403 persoane, dintre care 453 erau de religie greco-catolică (adică 3,14%). [4]

După Unirea Bucovinei cu România (1918), greco-catolicii ruteni s-au aflat pe teritoriul României. În anul 1922 a fost înființată o administratură apostolică cu sediul în orașul Siret (astăzi în județul Suceava), cu rol de a-și exercita jurisdicția asupra parohiilor greco-catolice rutene din Regatul României. În negocierile pentru încheierea Concordatului cu Vaticanul, Guvernul României a insistat asupra eliminării Administraturii apostolice a greco-catolicilor ruteni. În anul 1930, după încheierea Concordatului cu Vaticanul și ratificarea sa de către Parlament, Papa Pius al XI-lea a desființat administratura apostolică, dar a stabilit un vicariat greco-catolic rutean sub jurisdicția Eparhiei Române Unite a Maramureșului.

În anul 1930, populația orașului Rădăuți era de 16.788 locuitori, dintre care 5.910 români (35,20%), 5.611 evrei (33,42%), 4.615 germani (27,48%), 238 ruteni, 184 polonezi, 109 ruși, 36 unguri, 17 cehi și slovaci, 10 țigani, 6 armeni, 5 bulgari, 3 turci, 1 grec, 42 de alte naționalități și 1 de etnie nedeclarată. [5] Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 5.923 ortodocși (35,28%), 5.647 mozaici (33,53%), 4.400 romano-catolici (26,20%), 472 evanghelici (luterani) (2,81%), 303 greco-catolici (1,80%), 15 reformați (calvini), 15 lipoveni, 3 armeano-gregorieni, 3 mahomedani, 3 adventiști, 2 armeno-catolici, 1 baptist și 1 fără religie (liber-cugetător).[6]

Biserica „Nașterea Maicii Domnului”[modificare | modificare sursă]

Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Rădăuți a fost construită în anul 1935 pe strada Crișan, la mică distanță de liniile de cale ferată care traversează orașul. Ctitorii lăcașului de cult sunt ucrainenii greco-catolici din Canada și SUA, precum și ucrainenii greco-catolici din Rădăuți. [7] Hramul lăcașului de cult este „Nașterea Maicii Domnului”, sărbătorit în fiecare an pe 8 septembrie.

Lăcașul de cult a fost construit din cărămidă pe temelia fostei Case parohiale, astfel că are altarul îndreptat spre nord-est. În interiorul cu aspect gotic, sunt amplasate bănci și două altare laterale. Pereții interiori nu au pictură, dar se intenționează pictarea acestora. [3] În patrimoniul lăcașului de cult se află o carte de cult tipărită în 1746 la Liov.

Desființarea Bisericii Române Unite cu Roma prin decretul nr. 358 din 1 decembrie 1948 a determinat și desființarea Vicariatului Ucrainean. Pentru credincioșii ucraineni trecuți la ortodoxie, a fost înființat un Vicariat cu sediul la Sighetu Marmației (județul Maramureș), care cuprindea parohii din Maramureș, Transilvania, Crișana și Banat. Vicariatul ortodox a fost desființat în anul 1952, fiind transformat în protopopiat ortodox ucrainean de coordonare. Ca urmare, biserica greco-catolică din Rădăuți a devenit în anul 1950 biserică ortodoxă.

După Revoluția din decembrie 1989 a fost reînființat Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România, iar fosta biserică ucraineană din Rădăuți, împreună cu preotul și credincioșii, a revenit la confesiunea greco-catolică. [3] După revenirea bisericii în administrarea comunității greco-catolice ucrainene, a fost numit ca paroh preotul Ioan Voloșciuc (născut la 4 octombrie 1950), absolvent al Institutului Teologic Greco-Catolic din Baia Mare. El predă și cursuri de religie greco-catolică la școlile din Rădăuți.

În perioada 2000-2012, preotul Ioan Voloșciuc a îndeplinit funcția de vicar general al Vicariatului General Greco-Catolic Ucrainean din România, îngrijindu-se de cele 22 de parohii greco-catolice ucrainene din Bucovina, Maramureș și Banat. Sediul Vicariatului s-a aflat în clădirea casei parohiale, pe str. Crișan nr. 4.

În seara zilei de 28 octombrie 2008, biserica greco-catolică ucraineană din Rădăuți a fost vizitată de către ambasadorul Ucrainei în România, Markian Kulyk, însoțit de o delegație din care au făcut parte și consulul general al Ucrainei la Suceava, Iuri Verbyțkyi, și președintele Uniunii Ucrainenilor din România - Ținutul Bucovina, Ioan Bodnar. Această vizită s-a înscris în programul ambasadorului de vizitare a comunităților ucrainene din județul Suceava. Delegația ucraineană a sosit chiar la sfârșitul vecerniei, iar ambasadorul a adresat un cuvânt de salut și s-a arătat interesat de viața comunității ucrainene. [8] Preotul Ioan Voloșciuc i-a prezentat ambasadorului pe enoriași, iar o fetiță de nouă ani, Cristiana Andronachi, a interpretat un cântec ucrainean. [7]

În anul 2008, Biserica greco-catolică ucraineană din Rădăuți avea sub oblăduire spirituală 110 familii de ucraineni. [7] Slujbele religioase sunt oficiate timp de o oră în limba română și o oră și jumătate în limba ucraineană. [3]

În perioada 30 iulie - 1 august 2012, Vasile Bizău, episcopul greco-catolic de Maramureș, a efectuat prima vizită canonică în calitate de episcop a bisericilor greco-catolice ucrainene din Bucovina. În cea de-a doua zi, el a celebrat Sfânta Liturghie în biserica din Rădăuți, apoi a vizitat parohiile Clit (păstorită tot de preotul Ioan Voloșciuc), Siret și Gropeni (păstorite de preotul Vitali Popovics). [9] [10]

Imagini[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ion Nistor - „Istoria Bucovinei” (Ed. Humanitas, București, 1991), p. 28.
  2. ^ Radio România Internațional - Радіопошта (26 aprilie 2009)
  3. ^ a b c d Mălina Anițoaei - „Albastru pentru vindecarea sufletului”, în "Evenimentul" din 2 iunie 2001.
  4. ^ Scurt istoric al orașului Rădăuți
  5. ^ Institutul Central de Statistică - „Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930” (Monitorul Oficial, Imprimeria Națională, București, 1938), vol. II, p. 356-359.
  6. ^ Institutul Central de Statistică - „Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930” (Monitorul Oficial, Imprimeria Națională, București, 1938), vol. II, p. 699-700.
  7. ^ a b c Mălina Anițoaei - „Ambasadorul Kulyk, la Rădăuți”, în "Evenimentul" din 30 octombrie 2008.
  8. ^ Mălina Anițoaei - „Într-o superbă seară de toamnă...”, în "Evenimentul" din 30 octombrie 2008.
  9. ^ Mălina Anițoaei - „Vizită canonică în Bucovina”, în "Crai nou", 2 august 2012.
  10. ^ Vizita Preasfințitului Vasile în parohiile greco-catolice de limbă ucraineană din Bucovina, bru.ro, 7 august 2012.

Legături externe[modificare | modificare sursă]