Biserica Maronită
Biserica Maronită | |
Biserica Maronită Siriană a Antiohiei ܥܕܬܐ ܣܘܪܝܝܬܐ ܡܪܘܢܝܬܐ ܕܐܢܛܝܘܟܝܐ الكنيسة الأنطاكية السريانية المارونية Ecclesia Syrorum Maronitarum | |
![]() Stema patriarhiei maronite - Citat din profetul Isaia 35,2 - Slava Libanului i s-a dat [1] | |
Poziție geografică | |
---|---|
Liban ,Siria, Israel, Cisiordania, Iordania, Cipru, Diaspora | |
Provincie ecleziastică | 27 dioceze |
Reședință | Bkerke, Liban |
Statistici | |
Populație | 3,500,000 |
–credincioși | Liban 1.413.000, Argentina 700.000, Brazilia 500.000, S.U.A. 200.000, Mexic 150.000, Australia 150.000. Canada 80.000, Siria 50.000 |
Viața bisericească | |
Cult | Creștinism catolic oriental |
Rit | sirian de vest |
Limbă | siriacă, arabă |
Calendar | gregorian |
Înființare | secolul al VII-lea - Sfântul Ioan Maro ; unire cu Roma - 1182 |
Conducere | |
Papa | Franciscus |
Patriarh | Mar Bechara Boutrous Rahi |
Prezență online | |
site web oficial | |
Modifică date / text ![]() |
Biserica Maronită sau Biserica Maronită Siriană a Antiohiei (în limba siriacă:ܥܕܬܐ ܣܘܪܝܝܬܐ ܡܪܘܢܝܬܐ ܕܐܢܛܝܘܟܝܐ ܡܪܘܢܝܶܐ, ʿīṯo suryaiṯo māronaiṯo d’anṭiokia, sau pe scurt: Maronaye, în limba arabă: الكنيسة الأنطاكية السريانية المارونية sau pe scurt موارنة Mawārina) este o biserică orientală de rit sirian, aflată în deplină comuniune cu Biserica Catolică. Numele complet al Bisericii Maronite este Unica Biserică Dreptcredincioasă Catolică-Caldee Maronită a Melkiților. Limba liturgică a maroniților este siriaca. Biserica Maronită este una din cele mai vechi comunități religioase din Liban.
Numele acestei biserici provine de la sfântul Maro(en) (în arabă: مارون Mārūn, în lat. Maro, în siriacă Maron), care a activat ca monah în vestul Mesopotamiei (teritoriul Siriei de astăzi). Este singura Biserica Orientală care a rămas în comuniune cu Biserica Catolică, la Marea Schismă de la 1054. Sinodul patriarhal maronit din 2006 a definit identitatea bisericii ca "biserică siriană a Antiohiei cu un patrimoniu liturgic deosebit. Recunoscând supremația Papei, biserica maronită are proprii ei patriarh - Patriarcha Antiochenus Maronitarum - și episcopi. Patriarhul îsi are sediul la Bkerke, în districtul Kesrouan din Liban. Biserica maronită are 27 dioceze în lume și posedă mănăstiri proprii. Numărul credincioșilor ei este apreciat la peste 3 milioane, din care o treime trăiesc în Liban, iar restul în Siria, Israel, și în Diaspora - în Europa, mai ales în Franța și în America -mai ales în Argentina, Statele Unite, Brazilia și Mexic, de asemenea în Australia, statele arabe din Golful Arabo-Persic, și în vestul Africii. Este cea mai mare biserică dintre bisericile Antiohiei, și a doua ca mărime între bisericile creștine din Orientul Apropiat, după Biserica Coptă.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Biblia ortodoxă, în versiunea lui B.Anania
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Pierre Dib, v. Maronite (Eglise), in Dictionnaire de Théologie Catholique, Tome Dixième, première partie, Paris 1928, coll. 1-142
- Bolla Apostolica praedecessorum], in Raffaele de Martinis, Iuris pontificii de propaganda fide. Pars prima, Tomo III, Romae 1891, pp. 48–53