Baalbek
Aspect
Nu confundați cu Balbec, Indiana.
Baalbek | |
بعلبك | |
— oraș[1], sit arheologic[2] și oraș antic[*][2] — | |
Baalbek (Liban) Poziția geografică în Liban | |
Coordonate: 34°00′22″N 36°12′31″E / 34.006111111111°N 36.208611111111°E | |
---|---|
Țară | Liban |
District al Libanului | Districtul Baalbek |
Guvernoratele Libanului | Guvernoratul Baalbek-Hermel |
Atestare | |
Suprafață | |
- Total | 37,42 km² |
Altitudine | 1.170 m.d.m. |
Populație (2008) | |
- Total | 81.052 locuitori |
Fus orar | Ora Europei de Est |
Localități înfrățite | |
- Qom | Iran |
- Bari | Italia |
- L'Aquila | Italia |
- Yogyakarta | Indonezia |
- Isfahan | Iran |
- Bergama | Turcia |
Prezență online | |
GeoNames OpenStreetMap relation | |
Poziția localității Baalbek | |
Modifică date / text |
Baalbek (în arabă: بعلبك, romanizat: Baʿlbak, în siriacă: ܒܥܠܒܟ) este un oraș, capitala guvernoratului Baalbek-Hermel, din Liban. Orașul se numea în timpul romanilor Heliopolis (a nu se confunda cu Heliopolis din Egipt și cu Heliopolis din Turcia). La nord de oraș se află izvorul fluviului Orontes. Baalbek are o populație de cca 80.000 locuitori, fiind un centru important în Valea Bekaa. Datorită importantelor vestigii romane din oraș, a fost declarat în 1984 patrimoniu cultural mondial UNESCO.[3]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Enciclopedia on line
- ^ a b https://encyklopedia.pwn.pl/haslo/Baalbek;3872969.html Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ en Prezentare pe site-ul UNESCO
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Robert Anderson: Baalbek. Instytut Sztuki Polskiej Akademii Nauk, Warschau 2006 (englisch) ISBN 83-89101-58-0
- Margarete van Ess: Heliopolis – Baalbek 1898–1998 – Forschen in Ruinen. Ausstellung in Baalbek-Libanon zur Erinnerung an den Besuch Kaiser Wilhelms II. am 11. November 1898. DAI – Orientabt., Direction Générale des Antiquités du Liban. Das Arabische Buch, Berlin 2001. ISBN 3-86093-309-4
- Margarete van Ess, Thomas Maria Weber (Hrsg.): Baalbek. Im Bann römischer Monumentalarchitektur. Philipp von Zabern, Mainz 1999, ISBN 3-8053-2495-2
- Heinrich Frauberger: Die Akropolis von Baalbek. Heinrich Keller, Frankfurt a. M., 1892. (Online als PDF-Datei; 24,6 MB)
- Nina Jidejian: Baalbek – Heliopolis – City of the sun. Dar el Machreq Publishers, Beirut 1975 (enthält die 1921 veröffentlichten Originalgrafiken des Ausgrabungsberichts von Theodor Wiegand, Reprint 1998). ISBN 2-7214-5884-1
- Theodor Wiegand: Baalbek. Ergebnisse der Ausgrabungen und Untersuchungen in den Jahren 1898 bis 1905. 3 Bd. de Gruyter, Berlin 1921ff.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]Materiale media legate de Baalbek la Wikimedia Commons
- Deutsches Archäologisches Institut Arhivat în , la Wayback Machine.
- Riesiger Bankettsaal in Baalbek Arhivat în , la Wayback Machine. (PDF; 175 kB)
- Enigmele templului din Baalbek, 30 octombrie 2007, Adrian Nicolae, Descoperă
Cele mai mari orașe din Liban Sursa? | |||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Loc | Numele orașului | Guvernorat | Pop. | Loc | Numele orașului | Guvernorat | Pop. | ||
Beirut |
1 | Beirut | Beirut | 1.916.100 | 11 | Nabatieh | Nabatiye | 50.000 | Jounieh |
2 | Tripoli | Liban de Nord | 730.000 | 12 | Zghorta | Liban de Nord | 45,000 | ||
3 | Jounieh | Munții Liban | 450.000 | 13 | Bint Jbeil | Nabatiye | 30.000 | ||
4 | Zahlé | Beqaa | 130.000 | 14 | Bcharre | Liban de Nord | 25.000 | ||
5 | Sidon | Liban de Sud | 110.000 | 15 | Baakline | Munții Liban | 20.000 | ||
6 | Aley | Munții Liban | 100.000 | ||||||
7 | Tir | Liban de Sud | 85.000 | ||||||
8 | Byblos | Munții Liban | 80.000 | ||||||
9 | Baalbek | Baalbek-Hermel | 70.000 | ||||||
10 | Batroun | Liban de Nord | 55.000 |