Sari la conținut

BRICS

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
BRICS

Liderii BRICS în 2023, de la stânga la dreapta: Lula da Silva, Xi Jinping, Cyril Ramaphosa, Narendra Modi and Serghei Lavrov (reprezentantul lui Vladimir Putin).

Legendă:

     State membre

PredecesorBRIC
Înființare16 iunie 2009
TipOrganizație internațională
Membri
9 membri
 Brazilia
 Rusia
 India
 China
 Africa de Sud
 Egipt
 Etiopia
 Iran
 Emiratele Arabe Unite
Scop/MisiunePolitic și economic
SediuTurnul BRICS, Shanghai, RP China
https://brics2023.gov.za/
Modifică date / text Consultați documentația formatului

BRICS este o organizație internațională din care fac parte Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, Egipt, Etiopia, Iran și Emiratele Arabe Unite. A fost fondată în 2010 prin aderarea Africii ce Sud la predecesorul ei numit BRIC, numită după prima literă a țărilor fondatoare Brazilia, Rusia, India și China.[1][2] În august 2023, la cel de-al 15-lea Summit BRICS, președintele sud-african Cyril Ramaphosa a anunțat că Argentina, Egiptul, Etiopia, Iranul, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au fost invitate să adere la organizație începând cu 1 ianuarie 2024.[3][4] Însă pe 30 decembrie 2023, noul președinte argentinian, Javier Milei, și-a retras oficial țara din procesul de aderare și a refuzat invitația de-a se alătura organizației.[5]

Din 2023, anterior extinderii sale din 2024 la 10 state membre, țările BRICS cumprindeau 27% din suprafața planetei și 42% din populația globală.[a] Brazilia, Rusia, India, și China sunt împreună în primele zece țări cu cea mai mare populație, suprafață, și PIB. Toate cele cinci state membre inițiale sunt membre a organzației G20, cu un PIB nominal combinat de 28 de trilioane de dolari (aproximativ 27% din PIB-ul global), un PIB (PPC) total în jur de 57 de trilioane de dolari (33% din PIB-ul PPC global), și aproximativ 4.5 trilioane de dolari în rezerve valutare combinate (din 2018).[7][8]

BRICS a fost inițial identificată cu scopul de-a stimula oportunitățile de investiții și nu a fost o organizație internațională oficială.[9] Din 2009, ea s-a format din ce în ce mai mult într-un bloc geopolitic mai coeziv, guvernele lor reunindu-se anual la summituri oficiale și coordonând politici multilaterale. Relațiile bilaterale în cadrul BRICS se desfășoară în principal pe baza neinterferenței, egalității și beneficiului reciproc.[10]

Țările BRICS sunt considerate în mare un rival geopolitic al blocului G7 condus de economiile avansate, implementând inițiative competitive precum Noua Bancă de Dezvoltare, Aranjamentul de rezervă contingentă BRICS, sistemul de plăți BRICS, Publicația statistică comună BRICS și moneda de rezervă pentru banca BRICS. Din 2022, grupul a căutat să-și extindă numărul de membri, mai multe țări în curs de dezvoltare și-au exprimat interesul să adere.[11]

BRICS a primit atât laude,[12][13] cât și critici[14][15][16] de la numeroși analiști.

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ BRICS are o suprafață combinată de 39.746.220 km2 (15.346.100 mi2) și o populație estimată la aproximativ 3.21 de miliarde.[6]

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ https://www.reuters.com/world/what-is-brics-who-are-its-members-2023-08-21/#:~:text=WHO%20ARE%20THE%20MEMBERS%3F,grouping%20became%20known%20as%20BRICS.
  2. ^ Oliver Stuenkel (). The BRICS and the Future of Global Order (ed. 2). Lexington Books. p. 1. ISBN 978-0739193211. 
  3. ^ Sharma, Shweta (). „Brics countries agree major expansion as 6 countries invited to join”. The Independent (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ du Plessis, Carien; Miridzhanian, Anait; Acharya, Bhargav (). „BRICS welcomes new members in push to reshuffle world order”. Reuters (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „Argentina Won't Join the BRICS Bloc Under Milei, Adviser Says”. Bloomberg (în engleză). . Accesat în . 
  6. ^ „Total Population – Both Sexes”. World Population Prospects, the 2019 Revision. United Nations Department of Economic and Social Affairs, Population Division, Population Estimates and Projections Section. iunie 2019. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ „Report for Selected Countries and Subjects”. IMF (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ "Amid BRICS' rise and 'Arab Spring', a new global order forms" Arhivat în , la Wayback Machine. . The Christian Science Monitor. 18 October 2011. Retrieved 20 October 2011.
  9. ^ „Goldman's BRIC Era Ends as Fund Folds After Years of Losses”. Bloomberg. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ Gutemberg Pacheco Lopes Junior. „The Sino-Brazilian Principles in a Latin American and BRICS Context: The Case for Comparative Public Budgeting Legal Research; Wisconsin International Law Journal; 13 May 2015” (PDF). University of Wisconsin Law School. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  11. ^ O'Connor, Tom (). „Brazil-Russia-India-China-South Africa BRICS bloc grows with U.S. left out”. Newsweek (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ „ILO head praises BRICS countries' commitment to social dialogue” (în engleză). ILO. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ Wolff, Richard D. (). „BRICS: the powerful global alliance”. canadiandimension.com (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ Maitra, Sumantra (). „BRICS – India is the biggest loser”. USINPAC. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ Blakeley, Grace (). „BRIC Nationalism Is No Alternative”. Jacobin. Arhivat din originalNecesită abonament cu plată la . Accesat în . 
  16. ^ Coughlin, Con (). „Brics is now a motley crew of failing states”. The Daily Telegraph (în engleză). ISSN 0307-1235. Arhivat din originalNecesită abonament cu plată la . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=BRICS&oldid=16443378