Bătălia de la Sârca

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Bătălia de la Sârca
Parte din Războiului pentru tronul Moldovei din 1653

Informații generale
Perioadă 16 iulie 1653
Loc Sârca, Principatul Moldovei
Rezultat Victorie a pretendentului
Casus belli Tronul Moldovei
Beligeranți
Coat of arms of Moldavia.svg Principatul Moldovei
Herb Viyska Zaporozkoho.svg Cazaci zaporojeni
Coat of arms of Moldavia.svg Principatul Moldovei
Coat of arms of Transylvania.svg Principatul Transilvaniei
Coat of arms of Wallachia.svg Țara Românească
Conducători
Coat of arms of Moldavia.svg Vasile Lupu
Coat of arms of Moldavia.svg Gheorghe Coci
Herb Viyska Zaporozkoho.svg Osip Gluh
Coat of arms of Moldavia.svg Gheorghe Ștefan
Coat of arms of Transylvania.svg János Boros
Efective
3.600 soldați
incluisv 400 seimeni și 200 cazaci
3.000 soldați
inclusiv 1.000 de transilavanieni
Pierderi
semnificative medii

Bătălia de la Sârca a avut loc pe 16 iulie 1653, armata domnitorului Moldovei, Vasile Lupu a fost învinsă de către armata susținǎtorilor lui Gheorghe Ștefan, pretendentul la tron.

Pe 11 iulie 1653 armata pretendentului, Gheorghe Ștefan, întărit-ă cu 1000 de cavaleri transilvanieni conduși de János Boros, a trecut Siretul și sa îndreptat spre nord-est. Domnitorul Moldovei, Vasile Lupu, a cărui forțe conduse de Ștefăniță au fost înfrînte în bătălia de la Valea Seacă, și-a adunat din nou forțele, dupǎ care în fruntea unei oști de 4000 ostași (3.000 de miliții din Moldova, inclusiv greci din Iași, 400 de seimeni și 200 de cazaci conduși de Osip Gluh) a marșǎluit spre inamic. Lupta a avut loc 16 iulie 1653 în apropiere de satul Sârca, 55 km est de Iași.

Armata lui Lupu a ocupat o puternică poziție defensivă pe râul Oii. János Boros a decis să-l ocolească pe Lupu și a condus cavalerie sa în amonte pe râu. Lupu l-a urmǎrit, și anume aici sa dat lupta. Încercarea lui Lupu de a proteja trecerea cu ajutorul cǎlǎreților sǎi nu a reușit.

Cavaleria transilvaniană a atacat decisiv, și a pus pe fugă cavalerie moldovenească (primul a fugit însǎși fratele domnitorului, sertarul Gheorghe Coci), după care și infanteria a fost forțată să se retragă. Rămășițele armatei lui Lupu s-au retras în continuare până la Nistru. Trupele lui Ștefan au urmărit inamicul, mǎcelǎrind-ui în special pe cazaci. Potrivit relatărilor lui Paul de Alep, în bătălie au fost uciși 5000 de cazaci, însǎ probabil este o exagerare. Lupu după înfrângere a plecat în Smila (Hetmanatul Căzăcesc).

Legături extene[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]