Bătălia de la Lissa

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Bătălia de la Lissa
Parte a Unificarea Italiei
Die Seeschlacht bei Lissa.jpg
Bătălia de la Lissa de Carl Frederik Sørensen, 1868.
Informații generale
Perioadă 20 iulie 1866
Loc Marea Adriatică
43°10′35″N 16°03′12″E / 43.176388888889°N 16.053333333333°E / 43.176388888889; 16.053333333333
Rezultat Victorie austriacă
Combatanți
Italia Regatul Italiei  Imperiul Austriac
Conducători
Italia Carlo di Persano Imperiul Austriac Wilhelm von Tegetthoff
Efective
12 cuirasate
10 crucișătoare
4 mici nave din lemn
(aprox 68.000 tone)
7 cuirasate
1 navă cu aburi cu două punți
6 crucișătoare
12 mici nave din lemn
(aprox 50.000 tone)
Pierderi
2 Cuirasate
620 morți
40 răniți[1]
1 navă cu aburi cu două punți grav avariată
38 morți
138 răniți[1]
Situaţia iniţială a forţelor combatante înainte de începerea bătăliei navale

Bătălia de la Lissa a fost o confruntare militară desfășurată în anul 1866 între flota austriacă și cea italiană în jurul insulei Vis (în italiană Lissa) din Marea Adriatică.

În ciuda inferiorității numerice și logistice, flota austriacă, aflată sub comanda amiralului Wilhelm von Tegetthoff, a învins-o pe cea italiană aflată sub comanda amiralului Carlo Persano. Una din cauzele înfrângerii italienilor a fost și rivalitatea internă dintre comandanții flotei italiene, de exemplu navele viceamiralului Giovan Battista Albini nu au atacat inamicul în timpul bătăliei.[2] De menționat faptul că victoria Austriei s-a datorat în bună măsură marinarilor croați, care au alcătuit mai mult de jumătate din efectivele de marinari pe navele austriece. A rămas legendară figura lui Marco Florio (italian din Dalmația), căpitanul al fregatei austriece Arhiducele Friedrich (în germană Erzherzog Friedrich).

În același timp este de remarcat că fortăreața propriu-zisă Lissa s-a aflat sub comanda colonelului transilvănean David Urs de Margina, care a dovedit în timpul luptei abilități tactice deosebite, precum și o mare tărie de caracter, ceea ce a făcut ca publicațiile timpului să-l numească „eroul de la Lissa”.

Veteranii români transilvăneni au primit loturi de pământ în perimetrul de astăzi al comunei Lisa (județul Brașov). În tot cazul, satul Lisa din Țara Făgărașului este mult mai vechi. Cel puțin, în anul 1733, (deci cu 133 de ani înainte de Bătălia de la Lissa), când a avut loc conscripțiunea (recensământul) organizat(ă) de episcopul Ioan Inocențiu Micu Klein al Blajului, localitatea exista (cu același nume Lisa) și avea 220 de familii, cu alte cuvinte circa 1100 de suflete.¹

Raportul de forțe înaintea bătăliei[modificare | modificare sursă]

Flota Cuirasate Tunuri pe cuirasate Nave din lemn Tunuri pe navele de lemn Mici nave de lemn Tunuri pe micile nave de lemn Total vase Total tunuri Marinari
Austria 7 176 7 304 12 52 26 532 7.871
Italia 12 243 11 382 5 16 28 641 10.886

Pierderi în bătălie[modificare | modificare sursă]

Flota Nave scufundate Nave grav avariate Pierderi de vieți omenești
Italia 2 Cuirasate 1 Cuirasat 643 Marinari
Austria 0 1 Navă de linie 38 Marinari

Note[modificare | modificare sursă]

¹Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), Anul Domnului 1900, Dela s. Unire 200. Blaș [Blaj], p. 368.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]