Bătălia de la Lissa

Bătălia de la Lissa de Carl Frederik Sørensen, 1868.

Informații generale

Perioadă	20 iulie 1866
Loc	Marea Adriatică 43°10′35″N 16°03′12″E ({{PAGENAME}}) / 43.176388888889°N 16.053333333333°E
Rezultat	Victorie austriacă

Beligeranți

Regatul Italiei

Imperiul Austriac

Conducători

Carlo di Persano

Wilhelm von Tegetthoff

Efective

12 cuirasate
10 crucișătoare
4 mici nave din lemn
(aprox 68.000 tone)

7 cuirasate
1 navă cu aburi cu două punți
6 crucișătoare
12 mici nave din lemn
(aprox 50.000 tone)

Pierderi

2 Cuirasate
620 morți
40 răniți^[1]

1 navă cu aburi cu două punți grav avariată
38 morți
138 răniți^[1]

Bătălia de la Lissa a fost o confruntare militară desfășurată în anul 1866 între flota austriacă și cea italiană în jurul insulei Vis (în italiană Lissa) din Marea Adriatică.

În ciuda inferiorității numerice și logistice, flota austriacă, aflată sub comanda amiralului Wilhelm von Tegetthoff, a învins-o pe cea italiană aflată sub comanda amiralului Carlo Persano. Una din cauzele înfrângerii italienilor a fost și rivalitatea internă dintre comandanții flotei italiene, de exemplu navele viceamiralului Giovan Battista Albini nu au atacat inamicul în timpul bătăliei.^[2] De menționat faptul că victoria Austriei s-a datorat în bună măsură marinarilor croați, care au alcătuit mai mult de jumătate din efectivele de marinari pe navele austriece. A rămas legendară figura lui Marco Florio (italian din Dalmația), căpitanul al fregatei austriece Arhiducele Friedrich (în germană Erzherzog Friedrich).

În același timp este de remarcat că fortăreața propriu-zisă Lissa s-a aflat sub comanda colonelului transilvănean David Urs de Margina, care a dovedit în timpul luptei abilități tactice deosebite, precum și o mare tărie de caracter, ceea ce a făcut ca publicațiile timpului să-l numească „eroul de la Lissa”.

Veteranii români transilvăneni au primit loturi de pământ în perimetrul de astăzi al comunei Lisa (județul Brașov). În tot cazul, satul Lisa din Țara Făgărașului este mult mai vechi. Cel puțin, în anul 1733, (deci cu 133 de ani înainte de Bătălia de la Lissa), când a avut loc conscripțiunea (recensământul) organizat(ă) de episcopul Ioan Inocențiu Micu Klein al Blajului, localitatea exista (cu același nume Lisa) și avea 220 de familii, cu alte cuvinte circa 1100 de suflete.^[3]

Raportul de forțe înaintea bătăliei

Flota	Cuirasate	Tunuri pe cuirasate	Nave din lemn	Tunuri pe navele de lemn	Mici nave de lemn	Tunuri pe micile nave de lemn	Total vase	Total tunuri	Marinari
Austria	7	176	7	304	12	52	26	532	7.871
Italia	12	243	11	382	5	16	28	641	10.886

Pierderi în bătălie

Flota	Nave scufundate	Nave grav avariate	Pierderi de vieți omenești
Italia	2 Cuirasate	1 Cuirasat	643 Marinari
Austria	0	1 Navă de linie	38 Marinari

Note

^ ^a ^b Stevens (1942), pp. 261-62
^ Greșeli ale italienilor în timpul Bătăliei de la Lissa (1866)
^ Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), Anul Domnului 1900, Dela s. Unire 200. Blaș [Blaj], p. 368.

[Stevens261-1] Stevens (1942), pp. 261-62

[2] Greșeli ale italienilor în timpul Bătăliei de la Lissa (1866)

[3] Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), Anul Domnului 1900, Dela s. Unire 200. Blaș [Blaj], p. 368.

[1]

[2]

[3]