Augustin Tătar
[[wiki]] | Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. Acest articol a fost etichetat în noiembrie 2018 |
| Augustin Tătar | |
 Augustin Tătar, delegat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 19 mai 1887 Măhăceni |
| Decedat | secolul al XX-lea |
| Cetățenie |  România  |
| Ocupație | Preot, profesor |
Modifică date / text  | |
Augustin Tătar (n. 19 mai 1887, Măhăceni – d. secolul al XX-lea) a fost un delegat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[1]
Biografie[modificare | modificare sursă]
Augustin Tătar a fost fiul preotului lui Gavrilă Tătar și al Mariei Muntean, din Băișoara. În 1908, a luat bacalaureatul la Beiuș.
A fost trimis la Roma la "Propaganda Fide", unde și-a luat doctoratul în filosofie și teologie. Reîntorcându-se în țară, în 28 iulie 1914 a fost numit preot în Șăulia de Câmpie. În 19 martie 1918, a fost numit administrator parohial în Varviz, localitate cunoscută ulterior sub denumirea de Subcetate.
A ocupat și funcția de administrator protopopesc al districtului Giurgeu. În perioada 1 decembrie 1919 - 1 octombrie 1923, a fost profesor de religie la Liceul de băieți "Sf.Vasile din Blaj. În 1 octombrie 1923, a fost numit profesor titular la catedra de Dogmatică de la Academia de Teologie română unită din Blaj. În 7 februarie 1931, a fost ales canonic în Veneratul Capitlu bobian din Blaj.[2]:p. 357
Activitatea politică[modificare | modificare sursă]
În 1918, a fost ales membru al "Marelui Sfat" din Sibiu. Ca deputat în Adunarea Națională din 1 decembrie 1918 a reprezentat ca delegat de drept județul Ciuc, alături de prefectul județului, Gheorghe Dubleșiu.[2]:p. 358
Recunoașteri[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
- ^ a b Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I, Editura Academiei Române, București, 2005
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7
- Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II)
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
- Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
- Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, lista publicată în „Gazeta Oficială”, Sibiu, nr. 1, 1/14 decembrie 1918
- 1 decembrie 1918, Marea Unire de la Alba Iulia. Mărturii, documente și semnificații