Attila (operă)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Attila (dezambiguizare).
Attila (operă)
Giuseppe Verdi - Attila - titlepage of the libretto, Venice 1845.png

Pagina de titlu a libretului, Veneția 1845
Titlu originalAttila
Genuloperă
Ciclulprolog, trei acte, șapte tablouri
CompozitorulGiuseppe Verdi
LibretulTemistocle Solera și Francesco Maria Piave
Data premierei17 martie 1846
Locul premiereiTeatro La Fenice din Veneția
Limba italiană
Duratăcca. 2 ore
Locul acțiuniiAquileia (Italia) și împrejurimile Romei
Timpul acțiuniiîn anii 452-453

Attila (titlul original: în italiană Attila) este o operă (tragedie lirică) cu un prolog și trei acte de Giuseppe Verdi, după un libret de Temistocle Solera și Francesco Maria Piave (bazat pe drama Attila, König der Hunnen de Zacharias Werner). A fost cea de a noua operă compusă de Giuseppe Verdi.

Premiera operei a avut loc la Teatro La Fenice din Veneția, în ziua de 17 martie 1846.

Durata operei: cca 110 minute.

Locurile și perioada de desfășurare a acțiunii: Aquileia (Italia) și împrejurimile Romei, în anii 452-453.

Personajele principale[modificare | modificare sursă]

  • Attila, regele Hunilor, personaj istoric real (bas)
  • Ezio (Flavius Aetius), general roman, personaj istoric real (bariton)
  • Odabella, fiica domnitorului local din Aquileia (soprană)
  • Foresto, cavaler din Aquileia (tenor)
  • Uldino, un tânăr breton, sclavul lui Attila (tenor)
  • Leone (Papa Leon I cel Mare), personaj istoric real (bas)
  • războinici romani și huni, soldați, preoți și preotese, druizi, prizonieri, sclavi, popor [1]

Prolog[modificare | modificare sursă]

Acțiunea operei se desfășoară în Aquileia[2], în lagunele adriatice și în preajma Romei, la mijlocul secolului al V-lea. Regele hunilor Attila cucerește Aquileia, îl ucide pe domnitorul orașului și se pregătește ca, de aici, să atace Roma. Odabella, fiica domnitorului orașului ucis de Attila, îl impresionează pe acesta prin curajul și frumusețea ei. Attila în face curte. Mândra Odabella dorește însă să se răzbune pe asasinul tatălui ei. Atât generalul roman Ezio, cât și cavalerul Foresto, iubitul Odabellei, precum și însăși Odabella doresc, chiar dacă din diferite motive, eliberarea patriei de sub jugul hun. Identic biblicei Iudita, Odabella îl înjunghie pe Attila.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ de Wagner, Heinz, Der Große Opernführer, Berühmte Komponisten und ihre Werke, Sonderausgabe, München: Orbis Verlag, p. p. 175; 
  2. ^ în prezent un orășel din Provincia Udine, în trecut un mare oraș roman

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Wagner, Heinz, Der Große Opernführer, Berühmte Komponisten und ihre Werke, Sonderausgabe, München 1990: Orbis Verlag, p. 586, ISBN 3-572-05190-8 
  • Grigore Constantinescu și Daniela Caraman-Fotea, Ghid de operă, București, 1971;
  • Ana Buga și Cristina Maria Sârbu, 4 secole de teatru muzical, București, 1999;
  • Ioana Ștefănescu, O istorie a muzicii universale, Vol.IV, București, 2002;

Vezi și[modificare | modificare sursă]