Ioana d'Arc (operă)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Ioana d'Arc (operă)
Giuseppe Verdi, Giovanna d'Arco, Vocal Score - Restoration.jpg

Pagina de titlu a partiturii vocale, Milano 1846
Titlu originalGiovanna d'Arco
Genuloperă
Ciclulprolog, trei acte, patru tablouri
CompozitorulGiuseppe Verdi
LibretulTemistocle Solera
Data premierei15 februarie 1845
Locul premiereiTeatro alla Scala din Milano
Limba italiană
Duratăcca. 2 ore
Locul acțiuniiFranța
Timpul acțiunii1429

Ioana d'Arc (titlul original: în italiană Giovanna d'Arco) este o operă cu un prolog, trei acte și patru tablouri de Giuseppe Verdi, după un libret de Temistocle Solera, bazat pe drama Die Jungfrau von Orléans (Fecioara din Orléans) de Friedrich von Schiller.

Premiera operei a avut loc la Teatro alla Scala din Milano, în ziua de 15 februarie 1845.

Durata operei: cca 2 ore.

Introducere[modificare | modificare sursă]

Locul și perioada de desfășurare a acțiunii: Franța, în timpul Războiului de o sută de ani. Opera prezintă viața tinerei eroine franceze într-un celebru episod al acelui război, arsă pe rug în 1431.

Personajele principale[modificare | modificare sursă]

Neconcodațele istorice ale operei[modificare | modificare sursă]

- Carol al VII-lea al Franței nu s-a întâlnit niciodată cu Ioana d'Arc în Domrémy (localitatea natală a Ioanei d’Arc). Din cauza amenințării de a fi prins de trupe britanice, el s-a refugiat din rezidența sa de la Orléans la castelul din Chinon, unde a fost adusă apoi și Ioana d'Arc.

- În forma prezentată de libret, tatăl Ioanei d’Arc (Jacques d’Arc) este o pură speculație. Despre acest personaj s-au păstrat f. puține date istorice.

- Ioana d'Arc a fost prinsă de către burgunzi, care au predat-o englezilor. După prima condamnare (datorită unor așa-zise „erezii”), a fost amnistiată (revocase primele declarații), pentru ca 6 zile mai târziu (mai ales din cauza faptului că îmbrăcase haine bărbătești, cele femeiești fiindu-i confiscate) să fie arsă de vie.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ de Wagner, Heinz, Der Große Opernführer, Berühmte Komponisten und ihre Werke, Sonderausgabe, München: Orbis Verlag, p. p. 174; 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Grigore Constantinescu și Daniela Caraman-Fotea, Ghid de operă, București, 1971
  • Ana Buga și Cristina Maria Sârbu, 4 secole de teatru muzical, București, 1999
  • Ioana Ștefănescu, O istorie a muzicii universale, Vol.IV, București, 2002
  • Wagner, Heinz, Der Große Opernführer, Berühmte Komponisten und ihre Werke, Sonderausgabe, München 1990: Orbis Verlag, p. 586, ISBN 3-572-05190-8 

Vezi și[modificare | modificare sursă]