Alzira (operă)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Alzira (operă)
Alzira, costume by Filippo Del Buono, 1845.png

Costumul Eugeniei Tadolini în rolul Alzirei, pentru premiera operei lui Verdi în Teatro San Carlo din Neapole (1845)
Titlu originalAlzira
Genuloperă
Ciclulprolog, două acte, cinci tablouri
CompozitorulGiuseppe Verdi
LibretulSalvatore Cammarano
Data premierei12 august 1845
Locul premiereiTeatro San Carlo din Neapole
Limba italiană
Duratăcca. 2 ½ ore
Locul acțiuniiLima (Peru) și împrejurimile sale
Timpul acțiuniimijlocul secolului al XVI-lea

Alzira (titlul original: în italiană Alzira) este o operă (tragedie lirică) cu un prolog și 2 acte de Giuseppe Verdi, după un libret de Salvatore Cammarano (bazat pe piesa de teatru Alzire, ou Les Américains de Voltaire).

Premiera operei a avut loc la Teatro San Carlo din Neapole, în ziua de 12 august 1845.

Durata operei: cca 2 ½ ore.

Locul și perioada de desfășurare a acțiunii: Lima (Peru) și împrejurimile sale, la mijlocul secolului al XVI-lea.

Personajele principale[modificare | modificare sursă]

  • Alvaro, guvernatorul Perului (bas)
  • Gusmano, fiul său (bariton)
  • Ovando, duce spaniol (tenor)
  • Zamoro, șef de trib peruan (tenor)
  • Ataliba, alt șef de trib peruan (bas)
  • Alzira, fiica lui Ataliba (soprană)
  • Zuma, sora sa (mezzo-soprană)
  • Otumbo, războinic peruan (tenor)
  • ofițeri și soldați spanioli, incași [1]

Acțiunea[modificare | modificare sursă]

Alvaro, guvernatorul Perului este prizonierul unui trib incaș peruan condus de războinicul Otumbo. Acesta intenționează să-l supună pe Alvaro unei morți lente și chinuitoare. La timpul oportun sosește Zamoro, șeful de trib precedent, scăpat ca prin minune de la torturile la care fusese supus de către Gusmano, fiul lui Alvaro. Zamoro nu vrea complicații suplimentare cu stăpânitorii spanioli, motiv pentru care îl eliberează pe Alvaro, dăruindu-i viața. Când află însă că mireasa sa Alzira, împreună cu tatăl ei, Ataliba, sunt ținuți in captivitate în Lima de către spanioli, îsi schimbă radical convingerile politice, și, plin de ură, adună o trupă de războinici incași cu care pornește să-i alunge pe spanioli din țară.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ de Wagner, Heinz, Der Große Opernführer, Berühmte Komponisten und ihre Werke, Sonderausgabe, München: Orbis Verlag, p. p. 175; 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Wagner, Heinz, Der Große Opernführer, Berühmte Komponisten und ihre Werke, Sonderausgabe, München 1990: Orbis Verlag, p. 586, ISBN 3-572-05190-8 
  • Grigore Constantinescu și Daniela Caraman-Fotea, Ghid de operă, București, 1971;
  • Ana Buga și Cristina Maria Sârbu, 4 secole de teatru muzical, București, 1999;
  • Ioana Ștefănescu, O istorie a muzicii universale, Vol. IV, București, 2002;