Atanasie Popa

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Atanasie Popa
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Decedat (85 de ani) Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata

Atanasie Popa (n. 8 martie 1896, Câmpani, județul Bihor – d. 26 februarie 1982, Cluj-Napoca) a fost un preot, istoric al culturii și istoric de artă român.

Biografia[modificare | modificare sursă]

În perioada gimnaziului a studiat la Beiuș și Năsăud, absolvind în 1914. Urmează studii teologice la Arad în perioada 1914-1917. Cursurile universitare urmate sunt în domeniul matematicii la universitățile din Budapesta (1917-1918) și Cluj (1918-1920).

Profesează ca preot și profesor la școlile normale din Cluj (1920-1940 și 1945-1957) și Timișoara (1940-1945) În perioada 1958-1960 a activat ca și cercetător al Institutului de Istorie și Arheologie al Academiei Române - secția de Istoria Artei, Cluj. După pensionare a slujit ca preot în parohia Agârbiciu din județul Cluj.

Cunoscut autor al unor studii ce privesc bisericile de lemn din Transilvania, dar și activitatea unor copiști sau circulația manuscriselor.

Lucrǎri publicate[modificare | modificare sursă]

  • Varlaam, mitropolitul Moldovei. Cazania - Iași, 1643. Prezentare grafică, Timișoara, 1944, 132p. + 2 17 fig. în text.
  • Biserica de lemn din Brâglez. Biserica din Ceaba. Biserica din Vad, în ACMIT, 1929 1930, Cluj, 1930, p. 353-399.
  • Biserici vechi din lemn Românești din Ardeal, în ibidem, III, 1930-1931, Cluj, 1932, p. 161-314 (și extras).
  • Biserici de lemn din Ardeal, în ibidem, IV, 1932-1938, Cluj, 1938, p. 55-154 (și extras);
  • Biserici de lemn din Transilvania (I. Arhitectura, plan, stil), Timișoara, 1942, 22 p.;
  • Mănăstirea Săraca, Timișoara, 1943, 96 p. + XXXII pl.;
  • Monumente de limbă românească. Codicele Astra din Sibiu, în MA, an. VIII, 1963, nr. 7 - 8, p. 525 -545;
  • Există o Cazanie moldovenească în secolul al XVI-lea? în legltuă cu izvoarele Cazaniei lui Varlaam, în „Cercetări de lingvistică", an. X, 1965, nr. 1, p. 73-84;
  • Texte vechi în Cazania lui Varlaam, în MA, an. X, 1965, nr. 1-3, p. 73-99;
  • Cărturar bihorean din secolul al XVII-lea: Vasile Sturdze Moldoveanul, în MMS, an. XLIII, 1966, nr. 1-2, p. 54-69;
  • Cărturari bihoreni: Popa Ursu din Cotiglet, în MMS, an. XLIV, 1968, nr. 5 - 6, p. 298-309;
  • Versiuni vechi ale Psalmului 50, în MB, an. XVIII, 1968, nr. 7-9, p. 421-433;
  • Copiști moldoveni în Transilvania în secolele XVII și XVIII, în MMS, an. XLV, 1969, nr. 7-9, p. 458-467;
  • Un cărturar bihorean din secolul al XVII-lea: popa Pătru din Tinăud, în „Limbă și literatură”, an. XX, 1969, p. 193-197;
  • Care este contribuția lui Varlaam la Cazania din 1643, în MMS, an. LXVIII, 1972, nr.3-4, p. 172-181;
  • Texte vechi ale canonului Paștilor. Manuscrisele lui Popa Ursu din CotigIet, în MB, an. XXIII, 1973, nr. 4 - 6, P. 231-256;
  • Cazanii la oamenii morți din 1689.
  • Contribuții la bibliografia românească veche, în MB,an. XXIV, 1974,nr. 1-3, p. 65-79.
  • Copiști și manuscrise în Bihor în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, în „Crisia”, Oradea, 9, 1979, p. 323-336;
  • Monumente de limbă și literatură veche: Codicele sibian și Cazania din Cluj, sec. XVII, în MA, an. XXVI, 1981, nr.7-9, p. 521-532 (în colaborare)

Biblografie[modificare | modificare sursă]