Alexandru Surdu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Alexandru Surdu
Sigla academia romana.gif Membru al Academiei Române

Alexandru Surdu (n. 24 februarie 1938, Brașov) este un filosof român, profesor de filosofie, membru titular (din 1993) al Academiei Române.[1]

Biografie[modificare | modificare sursă]

  • 1959 - 1963 Studiază la Facultatea de Filosofie a Universității din București
  • 1969 - 1970 Studiază la Universitatea din Amsterdam logica simbolică și fundamentele matematicii
  • 1972 Membru corespondent al Consiliului Superior de Logică și Științe Comparate din Bologna
  • 1976 Doctor în filosofie
  • 1992 Vicepreședinte al Secției de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie a Academiei Romane
  • 1993 Membru titular al Academiei Române și președinte al Sectiei de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie a Academiei Romane
  • 1993 - 2007 Profesor la Facultatea de Filozofie a Universității din Bucuresti
  • 1994 - (prezent) Profesor la Facultatea de Psihologie a Universitatii "Titu Maiorescu" din București
  • 1997 Director al Institutului de Filosofie și Psihologie "Constantin Rădulescu-Motru" al Academiei Române.
  • 1998 Membru al Uniunii Scriitorilor din România

Operă[modificare | modificare sursă]

Cărți[modificare | modificare sursă]

  • Logică clasică și logică matematică, 1971
  • Elemente de logică intuiționistă, Editura Academiei Române, București, 1976
  • Neointuiționismul, Editura Academiei Române, București, 1977
  • Actualitatea relației gândire-limbaj. Teoria formelor prejudicative, Editura Academiei Române, Bucuresti, 1989
  • Șcheii Brașovului, Editura Științifică, București, 1992
  • Pentamorfoza artei, Editura Academiei Române, București, 1993
  • Vocații filosofice românești, Editura Academiei Române, București, 1995
  • Contribuții românești în domeniul logicii în secolul XX, Editura Fundației România de mâine, București, 1999
  • Gândirea speculativă - Coordonate istorico-sistematice, Paideia, București, 2000
  • Filosofia modernă - Orientări fundamentale, Editura Paideia, București, 2002
  • Confluențe cultural-filosofice, Editura Paideia, București, 2002
  • Filosofia contemporană, Editura Paideia, București, 2003
  • Mărturiile anamnezei, Editura Paideia, București, 2004
  • Theory of Prejudicative Forms, Georg Olms Verlag, Hildesheim, 2006
  • Rumänische Beiträge zur modernen Deutung der Aristotelischen Logik (ed.), Georg Olms Verlag, Hildesheim, Zürich, New York, 2004
  • Teoria formelor prejudicative, ed. a II-a, Editura Academiei Române, București, 2005
  • Istoria logicii românești (coord.), Editura Academiei Române, București, 2006
  • Aristotelian Theory of Prejudicative Forms, Georg Olms Verlag, Hildesheim, Zürich, New York, 2006
  • Filosofia pentadică I, Problema Transcendenței, Editura Academiei Române, București, 2007
  • Teoria formelor logico-clasice, Editura Tehnică, București, 2008
  • Cercetări logico-filosofice, Editura Tehnică, București, 2009

Traduceri[modificare | modificare sursă]

  • Karl R. Popper: Logica cercetării (Logik der Forschung), Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 (în colaborare cu M. Flonta si E. Tivig);
  • Ludwig Wittgenstein: Tratatul logico-filosofic (Tractatus logico-philosophicus), în: "Secolul 20", nr. 11–12, 1981; în Filosofia contemporană în texte alese și adnotate, Partea I, Universitatea din București, 1985; în Editura Humanitas, București, 1991;
  • Immanuel Kant: Logica generală (Logik), Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985;
  • Titu Maiorescu: Elemente de logică pentru gimnazii (Grundzüge der Logik für Gymnasien), în: "Manuscriptum", XV, nr. 1–2, 1984; XVII, nr. 1, 1986 și în Titu Maiorescu: Scrieri de logică, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1988;
  • Nae Ionescu: Logistica – încercarea unei noi fundamentări a matematicii (Logistik – Versuch einer neuen Begründung der Mathematik), în: "Astra", XXV, nr. 1–2, 1992 și în Nae Ionescu: Neliniștea metafizică, Editura Fundației Culturale Române, București, 1993.

Articole și studii[modificare | modificare sursă]

  • Bemerkungen zur Frage der Wahrheit in der Ersten Analytiken (în colaborare cu G.N. Öffenberger), în: „Analele Universității București“, seria Acta logica, nr. 7–8, 1964;
  • Zur Wahrheit und Richtigkeitsfrage in der Aristotelischen Syllogistik (în colaborare cu G. N. Öffenberger), în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 9, nr. 3, 1965;
  • Consideration sur le probleme d’une „logique integrale“, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 10, nr. 2, 1966;
  • Despre problema termenilor singulari în silogistică, în: „Probleme de logică“, vol.I, Editura Academiei, București, 1968;
  • Asupra conceptului de logică integrală, în: „Ramuri“, nr. 1, 1968;
  • Logica integrală și paradoxele logice, în: „Ramuri“, nr. 4, 1968; Despre semnificația „Tratatului logico-filosofic“ al lui L. Wittgenstein, în: „Ramuri“, nr. 9, 1968;
  • Trei sensuri ale logicii dialectice, în: „Ramuri“, nr. 12, 1968;
  • La logique mathematique et la theorie du langage, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 13, nr. 2, 1969;
  • Actualitatea perpetuă a conceptului de modalitate, în: „Ramuri“, nr. 12, 1969;
  • La logique d'Aristote et la logique stoïcienne, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 13, nr. 3, 1969;
  • Judecata ca principiu formal, în: „Probleme de logică“, vol. II, Editura Academiei, București, 1970;
  • Considération sur la définition du syllogisme aristotelique dans les Analytica Priora, în: „Recherches sur l'Organon“, Editura Academiei, București, 1971;
  • Intérpretation symbolique des prémiers chapitres des „Categories“ d'Aristote, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 15, nr. 3, 1971;
  • Theorie der praejudikativen Formen in den Aristotelischen Kategorien, comunicare la al IV-lea Congres Internațional de filosofie, metodologie și filosofie a științei, București, 1971;
  • Trei sensuri ale formei logice „Noțiune“ în interpretare logico-clasică, în: „Probleme de logică“, vol. III, Editura Academiei, București, 1971;
  • Du problème des termes singuliers en syllogistique, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 15, nr. 2, 1971;
  • Despre înțelesul și semnificația cuvintelor, în: „Probleme de logică“, vol. IV, Editura Academiei, București, 1972;
  • Definiția aristotelică a silogismului, în: „Probleme de logică“, vol. IV, Editura Academiei, București, 1972;
  • Problema universalului la Aristotel din perspectiva lucrării „Categoriae“, în: „Probleme de logică“, vol. V, Editura Academiei, București, 1973;
  • De la signification prédicative des relations entre le genre et l'espèce, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 17, nr. 3, 1973;
  • Dialectica matematicii, I, II, III, în: „Ramuri“, nr. 3, nr. 4, nr. 5, 1973;
  • Logică și contemporaneitate, în: „Ramuri“, nr. 4, 1973;
  • F. Engels despre logica dialectică și științele pozitive, în: „Ramuri“, nr. 6, 1973;
  • La logique et son developpment en Roumanie (în colaborare cu V. Streinu și T. Ristea), în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 18, nr. 3, 1974;
  • Zur logisch-klassischen Deutung des Hegelschen Triade, comunicare la al X-lea Congres internațional Hegel, Moscova, 1974;
  • Problemele logiciste, formaliste și intuiționiste în filosofia greacă, în: „Probleme de logică“, vol. VI, Editura Academiei, București, 1975;
  • Restricții intuiționiste în analiza logică a limbajului științific, în vol. Epistemologia și analiza logică a limbajului științei, București, 1975;
  • Sur la logistique, la logique mathematique et la logique symbolique, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 19, nr. 1, 1975;
  • Das Problem der stoischen deduktiven Schluesse, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de philosophie et logique, tome 19, nr. 3, 1975;
  • Noțiunea clasică și conceptul hegelian, în: „Probleme de logică“, vol. VI, Editura Academiei, București, 1977;
  • Perspectivele logicii moderne, în: „Probleme de logică“, vol. VII, Editura Academiei, București, 1977;
  • Primul curs de logică al lui Titu Maiorescu, în: „Forum“, XX, nr. 4, 1978;
  • Metamorfoza logicii lui Maiorescu, în: „Revista de filosofie“, nr. 4, 1978;
  • Quelques aspects dialectiques des formes classiques, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 22, nr. 2, 1978;
  • Intuitionists elements in Aristotle’s work, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 23, nr. 3–4, 1979;
  • Conceptul de hipnoză – coordonate logice, în: „Revista de psihologie“, tomul 26, nr. 2, 1980;
  • Valențe creative ale argumentării silogistice, în: „Revista de psihologie“, tomul 27, nr. 1, 1981;
  • Valențe creative ale formelor logice, în vol. Stimularea creativității elevilor în procesul de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1981;
  • Intuicionistki ogranicenija v logiceskija analiz na naucnija ezik, în: „Filosofska misal“, Sofia, XXXVII, nr. 5, 1981;
  • Considerații asupra manuscrisului „Logica“ al lui Ștefan Odobleja, în: „Școala Mehedințului“, VIII-IX, Drobeta Turnu-Severin, 1982;
  • Logica lui Ștefan Odobleja în vol. Cibernetica generalizată, Editrice Nagard, Roma, 1982;
  • Orientări tradiționale, moderne și moderniste în dialectică în: „Astra“, XXVII, nr. 5, 1983;
  • Petre Botezatu – Roumain logician (1911–1981), în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 27, nr. 2–3, 1983;
  • Stephane Lupasco – un reprezentant extremist al dialecticii moderniste, în: „Astra“, XVII, nr. 9, 1983;
  • Începuturile diateticii binare, în: „Astra“, XIX, nr. 10, 1984; Logica rezonanței a lui Ștefan Odobleja, în: „Ramuri“, nr. 10, 1984;
  • Almanah „Viața românească“, 1985; Perspectiva clasicist-filosofică a lui Athanase Joja, în: „Luceafărul“, XXVII, nr. 45, 10 nov. 1984;
  • Klassische Praedikation und Hegelsche Triade, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 28, nr. 3–4, 1984;
  • Die Geschichte der Logik aus der klassisch-philosophischen Perspektive Athanase Joja, în: „Noesis“, XI, 1985;
  • În apărarea logicii lui Maiorescu, în: „Luceafărul“, XXX, nr. 2, 1987; Considération sur la logique de Platon, în: „Noesis“, XIII, 1987;
  • Concepția lui Athanase Joja despre istoria logicii, în vol. Athanase Joja în cultura românească, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989;
  • Dialectica binară în viziunea lui Ștefan Odobleja, în: „Forum“, XXXI, nr. 4, 1989;
  • Perspective și limite ale „Tratatului logico-filosofic“ al lui Wittgenstein, în: „Revista de filosofie“, XXXVI, nr. 5, 1989;
  • Introducere la dialogurile logice, în: Platon, Opere, vol. VI, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989;
  • Probleme ale dialecticii pentadice în teoria și filosofia muzicii, în: „Revista de filosofie“, XXXVII, nr. 1, 1990; Notă introductivă, la Dimitrie Cantemir: Compendiolum universae logices institutionis, în: „Revista de filosofie“, XXXVIII, nr. 1–2, 1991;
  • Logica genetică, în: „Academica“, I, nr. 9, 1991;
  • Specificul logicii hermeneutice, în: „Academica“, I, nr. 10, 1991;
  • Titu Maiorescu – logicianul. Între tradiție și actualitate, în: „Revista de filosofie“, XXXVIII, nr. 3–4, 1991;
  • Logica în cultura română, în: „Academica“, I, nr. 12, 1991;
  • Ipostazele dialecticii, în „Academica“, II, nr. 3, 1992;
  • Formalismul și intuiționismul în dezvoltarea logicii moderne, în vol. Orientări contemporane în filosofia logicii, Editura Științifică, București, 1991;
  • Intelect, rațiune, speculațiune, în: „Academica“, II, nr. 4, 1992;
  • Principii de logică și filosofie matematică, în: „Academica“, II, nr. 4, 1992;
  • Semnificația metodologică a dialecticii, în: „Academica“, III, nr. 1, 1992;
  • Suportul ontic al doctrinelor logice, în: „Academica“, III, nr. 2, 1992; Inovații în logica formală la Florea Țuțugan, în: „Academica“, III, nr. 7, 1993;
  • Antitetică, dialectică negativă și antiologie la Platon, în „Probleme de logică“, vol. X, Editura Academiei Române, București, 1993; Ierarhia sistemelor formale, în „Academica“, III, nr. 11, 1993; *Semnificația logicii în opera lui Dimitrie Cantemir, în: „Academica“, IV, nr. 3, 1994;
  • Athanase Joja și Centrul de Logică, în „Academica“, IV, nr. 6, 1994;
  • Prefață, la Niels Öffengerger, Contribuții la preistoria logicii polivalente, Editura Saeculum, București, 1993;
  • Probleme de logică speculativă, în: „Academica“, IV, nr. 12 (48), 1994; în România. Accelerarea tranziției, Editura I.N.I., București, 1996;
  • Semnificația logicii naturale a lui Petre Botezatu, în „Academica“, VI, nr. 12 (72), 1996;
  • Sur la logique de la résonance de Ștefan Odobleja, în: „Noesis“, XXI, 1996;
  • Logica naturală și operativă, în vol. Petre Botezatu. In memoriam, Editura Ancarom, Iași, 1996; *Scheme și sisteme dialectico-speculative, în: „Academica“, nr. 6 (78), 1997;
  • Considerațiuni despre logica științelor sociale, în: „Revista de teorie socială“, I, nr. 1, 1997;
  • Conceptul de logică a religiei, în: „Revista de teorie socială“, II, nr. 1, 1998;
  • Intelect, rațiune și speculațiune la Nae Ionescu, în: „Dosarele istoriei“, IV, nr, 5 (33), 1999;
  • Aplicații ale logicii în opera lui Dimitrie Cantemir, în: „Academica“, IX, nr. 6 (102), 1999;
  • Semnificația logicii în opera lui Dimitrie Cantemir, în: „Armonia“, VII, nr, 1–2, 1999;
  • Lazăr Șăineanu despre logică și gramatică, în: „Academica“, IX, nr. 11 (107), 1999;
  • Probleme dialectico-speculative în Critica rațiunii pure, în: „Revista de teorie socială“, III, nr. 4, 1999;
  • Absolutizarea dialecticii triadice la Hegel, în: „Academica“, X, nr. 3 (111), 2000;
  • Începuturile gândirii speculative la grecii antici, în: „Academica“, XI, nr. 1–2 (121–122), 2000; „Revista de teorie socială“, IV, nr. 4, 2000;
  • Ion Petrovici – un pionier al logicii modale, în: „Revista de filosofie“, XLVI, nr. 5–6, 1999;
  • Anton Dumitriu – logica polivalentă și philosophia mirabilis, în: „Revista de filosofie“, XLVI, nr. 5–6, 1999;
  • Valoarea logicii și valoarea vieții la Petre Andrei, în: „Academica“, XI, nr. 9–10 (129–130), 2001;
  • Performanțele logicii românești în secolul al XX-lea, în: „Revista de filosofie“, XLVIII, nr. 1–2, 2001;
  • Psihologia consonantistă și logica rezonanței la Ștefan Odobleja, în: „Argeș“, II (36), nr. 9 (240), 2002;
  • Socrate și începuturile logicii, în: „Academica“, XIII, nr. 9 (146), 2002;
  • Dan Bădărău – un reprezentant al clasicismului logic, în: „Academica“, XIII, nr. 12 (149), 2003;
  • Contribuții teologico-filosofice ale scriitorilor daco-romani, în: „Academica“, XIII, nr. 16–17 (153–154), 2003;
  • Probleme logico-filosofice în scrierile slavo-române, în: „Academica“, XIII, nr. 18 (155), 2003;
  • Semnificația axiomelor în context istoric la Dimitrie Cantemir, în: „Academica“, XIII, nr. 19 (156), 2003;
  • Autologiile transcendenței, în: „Academica“, XIV, nr. 23 (160), 2004;
  • Valorificarea tradiției neoaristotelice în filosofia românească, în „Academica”, XIV, nr. 24 (161), martie 2004;
  • Categoriile fundamentale ale filosofiei sistematice, în „Academica”, XIV, nr. 26 (163), mai 2004.
  • Începuturile gândirii filosofice sistematice românești la Dimitrie Cantemir, în „Academica”, XIV, nr. 27-28 (164-165), iunie-iulie 2004;
  • Apărarea filosofiei românești în lucrările lui Mircea Vulcănescu, în „Revista de filosofie”, LI, nr. 1-2, 2004;
  • Facultățile gândirii: aspecte istorice și psiho-lingvistice, în „Academica”, XIV, nr. 29 (166), august 2004;
  • Aspecte metodologice ale sistemelor categorial-filosofice, în „Academica”, XIV, nr. 30 (167), septembrie 2004;
  • Deschiderea sistemelor categorial-filosofice, în „Academica”, XIV, nr. 31 (168), octombrie 2004;
  • Raportul filosofiei cu științele, în „Academica”, XV, nr. 33 (170), decembrie 2004;
  • Problema existenței. Controverse terminologice, în „Academica”, XV, nr. 34 (171), ianuarie 2005;
  • Antecedente populare, culturale și filosofice ale rostirii filosofice românești, în „Symposion”, II, nr. 1 (3), 2004;
  • Dimensiunea românească a existenței la Mircea Vulcănescu – chestiuni generale, în „Symposion”, II, nr. 2 (4), 2004;
  • Semnificația tradițională și modernă a existenței, în „Academica”, XV, nr. 35 (172), februarie 2005;
  • Existență Nemijlocită și existențialism, în „Academica”, XV, nr. 36 (173), martie 2005;
  • Centenar Anton Dumitriu, în „Academica”, XV, nr. 38 (175), mai 2005;
  • Perspectiva logicistă a Existenței, în „Academica”, XV, nr. 39 (176), iunie 2005;
  • Actualizare și potențializare la Lucian Blaga și Ștefan Lupașcu, în „Academica”, XV, nr. 40 (177), iulie 2005;
  • Cuvânt înainte, la Alexandru Bogza, Logica realismului critic, Edit. Academiei Române, București, 2005;
  • Semnificația psihognoseologică a Existenței Nemijlocite, în „Academica”, XV, nr. 41-42 (178-179), august-septembrie, 2005;

Mircea Vulcănescu despre lumea de aici și de dincolo, în „Academica”, XV, nr. 43 (180), octombrie, 2005;

  • Semnificația originară a Transcendenței, în „Academica”, XVI, nr. 44 (181), noiembrie 2005;
  • Idealul unității naționale la primii filosofi români, în „Academica”, XVI, nr. 45 (182), decembrie 2005;
  • Poezie, istorie și filosofie la Mihai Eminescu, în „Academica”, XVI, nr. 46 (183), ianuarie 2006;
  • Elemente speculative în gândirea vechilor egipteni, în „Academica”, nr. 47 (184), februarie 2006;
  • Ființa ființei la Mircea Vulcănescu, în „Symposion”, 1 (5), 2005;
  • Mircea Vulcănescu despre transcendență, în „Symposion”, 2 (6), 2005;
  • Mircea Vulcănescu despre firea ființei, în „Symposion”, nr. 1 (7), 2006; „Academica”, XVI, nr. 48-49 (185-186), martie-aprilie, 2006;
  • Poziția dialecticii speculative față de logica tradițională, în „Academica”, XVI, nr. 50 (187), mai 2006;
  • Logica tradițională din perspectivă modernistă, în „Academica”, XVI, nr. 51 (188), iunie 2006;
  • Ovidiu Papadima despre „rânduială”, în „Academica”, XVI, nr. 52-53 (189-190), iulie-august 2006;
  • Semnificația originară a Subsistenței, în „Academica”, XVII, nr. 56-57 (193-194), noiembrie-decembrie, 2006;
  • Cumințenia pământului. Un mod de a filosofa asupra artei lui Constantin Brâncuși, în „Symposion”, IV, nr. 2 (8), 2006;
  • Viziunea lui Constantin Noica despre rostirea filosofică, în „Simposion”, V, nr. 1 (9), 2007.


Ediții critice[modificare | modificare sursă]

  • Athanase Joja: Istoria gândirii antice, vol. I (De la presocratici la Aristotel), Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980 (în colaborare cu C. Noica);
  • Ștefan Odobleja: Definiția concepțiilor logice, în: „Ramuri“, nr. 12, 1981;
  • Athanase Joja: Istoria gândirii antice, vol. II (Comentarii aristotelice), Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982 (în colaborare cu C. Noica);
  • Ștefan Odobleja: Raportul logicii cu alte științe, în: „Forum“, XXIV, nr. 3, 1982;
  • Titu Maiorescu: Un manual de logică inedit, în: „Astra“, XVII, nr. 1, 1983;
  • Titu Maiorescu: Logica elementară II și III, în: „Astra“, XVII, nr. 3, 1983 și XVII, nr. 6, 1983;
  • Ștefan Odobleja: Introducere în logica rezonanței, Editura „Scrisul Românesc“, Craiova, 1984 (Prefață de C. Noica);
  • Titu Maiorescu: Elemente de logică pentru gimnazii, în: „Manuscriptum“ XV, nr. 1-2, 1984 și XVII, nr. 1, 1986;
  • Titu Maiorescu: Scrieri de logică, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1988;
  • Alexandru Bogza: Sistemul conceptelor. Logica muzicii, în: „Academica“, I, nr. 6, 1991;
  • Dimitrie Cantemir: Mic compendiu asupra întregii învățături a logicii, Editura Științifică, București, 1995.

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

  • 1975 Premiul "Vasile Conta" al Academiei Romane
  • 2000 Medalia "150 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu" pentru contribuția adusă la editarea operei eminesciene
  • 2004 Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de cavaler.

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]