Alexandru Gherman
| Alexandru Gherman | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 15 august 1869 Sibiu |
| Decedat | 1935 Cluj-Napoca |
| Naționalitate |  România |
| Religie | Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică |
| Ocupație | medic |
| Activitate | |
| Educație | Universitatea din Budapesta, Facultatea de Medicină |
| Cunoscut pentru | 1. participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 2. creatorul Spitalului și Policlinicii C.F.R. din Cluj |
Modifică date / text  | |
Alexandru Gherman (n. 15 august 1869, Sibiu, Regatul Ungariei - d. 1935, Cluj-Napoca, județul Cluj (interbelic),România) a fost medic internist și chirurg la Spitalul din Bistrița, participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, activist în cadrul Astrei, creatorul Spitalului și Policlinicii C.F.R. din Cluj.[1]
Familia[modificare | modificare sursă]
Alexandru Gherman s-a născut în data de 15 august 1869 la Sibiu. S-a căsătorit cu Ana Gherman, activistă în cadrul Astrei și președintă a femeilor române din județul Bistrița. A participat și ea la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia în calitate de delegat cu credențional din partea „Reuniunii de binefacere a femeilor greco-catolice și greco-ortodoxe române din Bistrița”. [2]
Studii[modificare | modificare sursă]
Alexandru Gherman a urmat cursurile Facultății de Medicină din Budapesta. Aici el s-a bucurat de o pregătire temeinică în tainele acestei profesii, lucrând încă din perioada studenției la diferite spitale din Budapesta. Astfel, de la 1 decembrie 1890 până în septembrie 1895 el a fost practicant la Spitalul „Rokus” din capitala Ungariei. În 1897 a făcut un curs de perfecționare ca medic oficial (de plasă). [3]
Viața și activitatea[modificare | modificare sursă]
După absolvirea facultății, în 1894 a fost numit medic secundar la Spitalul comitatens din Bistrița, unde a lucrat la Secția de Interne, fiind foarte apreciat de locuitorii județului. Între 1 ianuarie și 1 noiembrie 1896 a activat ca medic la Spitalul „Szent Laszlo” din Budapesta. Începând cu 1 noiembrie 1896 a lucrat ca medic militar la Spitalul „Szent Istvan” din aceeași capitală, unde a activat până în data de 7 noiembrie 1897. Se întoarce apoi în Transilvania unde a ocupat postul de medic secundar, funcție pe care a îndeplinit-o până la 1 ianuarie 1914, devenind apoi medic de plasă la Bistrița, asta după absolvirea unui curs de perfecționare în acest domeniu, la Budapesta. Alexandru Gherman a fost între noiembrie 1897 și 1918 casier și secretar al primului comitet al „Asociației medicilor din Comitatul Bistrița-Năsăud”. În cadrul Spitalului comitatens din Bistrița el a îndeplinit funcția de medic primar-șef, fiind ajutat de un secundar. Cei doi erau cei ce îl îndrumau pe administratorul spitalului în chestiunile ce țineau de buna organizare a acestuia. [4]
La începutul Primului Război Mondial a fost mobilizat ca medic primar-chirurg. În 1918 ca urmare a retragerii administrației maghiare, medicul primar județean, a fost retras și el. Postul rămas vacant acum a fost ocupat de Alexandru Gherman, fiind confirmat în această funcție de către Consiliul Dirigent al Transilvaniei. Nu a ocupat acest post pentru mult timp, în august 1919 fiind înlocuit de Iulian Chitul. Ulterior a fost numit medic-șef la Policlinica C.F.R. din Cluj, îndeplinind această funcție până în 1934. [5] La Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a participat împreună cu soția sa, parcurgând drumul până acolo împreună. El a mers în calitate de delegat, înlocuindu-l pe avocatul Dionisie Loghin ce fusese ales cu credențional, dar care din cauza unei boli se afla în imposibilitate de a participa. Imediat după Unire, familia Gherman s-a mutat la Cluj, unde Alexandru a putut să își îndeplinească funcția de medic-șef al Policlinicii C.F.R. de aici, până la moartea sa. [6] El a fost considerat un medic-artist pentru că s-a implicat activ în fiecare acțiune a Astrei, fiind membru pe viață al departamentului Astrei bistrițene. A primit această calitate ca urmare a numeroaselor conferințe pe care le ținea în satele din județul Bistrița-Năsăud, conferințe în care împărtășea sătenilor bistrițeni cunoștințele medicale ale Astrei. În acest sens a publicat și o serie de sfaturi medicale în revistele populare în acea perioadă: „Revista Bistriței” și „Revista Ilustrată” a lui Pop Baciu și Ion Pop Reteganul. A participat la toate activitățile culturale din județul Bistrița-Năsăud până la mutarea din 1919. La Cluj, începând cu 1925 a fost ales căpitan în organizația educativ-sanitară și culturală „Șoimii Patriei”. Alexandru Gherman a decedat în 1935. A fost înmormântat la Cimitirul Central din Cluj. . [7]
Distincții[modificare | modificare sursă]
Pentru activitatea depusă de-a lungul vieții a fost recompensat cu anumite distincții: Signum laude clasa a II-a a Crucii Roșii și Laude din partea Comandei militare sanitare din Sibiu.[8]
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Târgu Mureș, Tipomur, 1993, p. 160.
- ^ Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Târgu Mureș, Tipomur, 1993, pp. 161-162.
- ^ Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Târgu Mureș, Tipomur, 1993, pp. 161-162.
- ^ Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Târgu Mureș, Tipomur, 1993, pp. 161-162.
- ^ Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Târgu Mureș, Tipomur, 1993, pp. 161-162.
- ^ Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Târgu Mureș, Tipomur, 1993, pp. 161-162.
- ^ Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Târgu Mureș, Tipomur, 1993, pp. 161-162.
- ^ Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Târgu Mureș, Tipomur, 1993, pp. 161-162.