Aleksandr Oparin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Aleksandr Oparin
Aleksandr Oparin and Andrei Kursanov in enzymology laboratory 1938.jpg
Aleksandr Oparin (dreapta) și Andrei Kursanov în laboratorul de enzimologie, 1938
Date personale
Născut 18 februarie/ Modificați la Wikidata
Uglich[*], Rusia[1] Modificați la Wikidata
Decedat (86 de ani)[2][3] Modificați la Wikidata
Moscova, Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă, URSS[4] Modificați la Wikidata
Înmormântat Cimitirul Novodevicii[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie Flag of the Soviet Union (1955-1980).svg URSS Modificați la Wikidata
Religie ateism Modificați la Wikidata
Ocupație biolog
biochimist
chimist Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniu biologie  Modificați la Wikidata
Instituție Universitatea din Moscova  Modificați la Wikidata
Alma Mater Universitatea din Moscova  Modificați la Wikidata
Organizații Universitatea din Moscova  Modificați la Wikidata
Societăți German Academy of Sciences at Berlin[*]
Academia Leopoldină
Academia Rusă de Științe
Academia de Științe a URSS[*]  Modificați la Wikidata
Premii Ordinul Lenin
Erou al Muncii Socialiste
Ordinul Războiului Patriotic clasa a II-a[*]
Kalinga Prize[*] ()
Ordinul Steagul Roșu al Muncii
Medalia „Pentru Merit în Muncă în Marele Război pentru Apărarea Patriei din 1941–1945”[*]
Medalia Lomonosov[*] ()
Premiul Lenin  Modificați la Wikidata

Aleksandr Ivanovici Oparin (în rusă Алекса́ндр Ива́нович Опа́рин[5]) [ 2 martie (SV 18 februarie) 1894, Uglici, Rusia - 21 aprilie 1980, Moscova] a fost un biochimist sovietic cunoscut prin studiile sale privind originea vieții și teoria expusă în cartea sa Originea vieții.

A studiat, de asemenea, biochimia metabolismului la plante și reacțiile enzimatice în celulele vegetale, fiind fondatorul biochimiei industriale în Uniunea Sovietică.[6]

Aleksandr Oparin a fondat în 1935, împreună cu academicianul Aleksei Bach, Institutul de Biochimie al Academiei de Științe a URSS. A devenit membru corespondent al Academiei de Științe a URSS în 1939 și membru titular în 1946.

În perioada 1940 - 1950 a fost unul din susținătorii teoriilor pseudo-științifice ale lui Trofim Lîsenko și ale Olgăi Lepeșinskaia.[7]

În 1970 a fost ales președinte al „Societății Internaționale de Studiu a Originii Vieții”.

În cursul vieții Oparin a primit titlul de „Erou al Muncii Socialiste” (1969), Premiul Lenin (1974) și Medalia de aur „Lomonosov” (1979) pentru „realizări deosebite în biochimie”. A fost de cinci ori laureat al Ordinului Lenin.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978) 
  2. ^ "Aleksandr Oparin", data.bnf.fr, accesat la 10 octombrie 2015 
  3. ^ SNAC, accesat la 9 octombrie 2017 
  4. ^ "Aleksandr Oparin", Gemeinsame Normdatei, accesat la 30 decembrie 2014 
  5. ^ Britannica Encyclopedia - Aleksandr Oparin
  6. ^ Great Soviet Encyclopedia, ediția a 3-a, articolul „Опарин”, disponibil aici
  7. ^ Vadim J. Birstein. The Perversion Of Knowledge: The True Story of Soviet Science. Westview Press (2004) ISBN 0-8133-4280-5
Acest articol este traducerea parțială a articolului Alexander Oparin al Enciclopediei Wikipedia în limba engleză.