Aleksandr Oparin
| Aleksandr Oparin | |
 Aleksandr Oparin | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1]  Uglich[*], Rusia[2] |
| Decedat | (86 de ani)[3][4][5][6][1] Ecuador, Guayaquil[7] |
| Înmormântat | Cimitirul Novodevicii[*] |
| Cetățenie |  URSS |
| Religie | Creștin |
| Ocupație | biolog biochimist chimist |
| Activitate | |
| Domeniu | biologie |
| Instituție | Universitatea din Moscova |
| Alma Mater | Facultatea de Fizică și Matematică a Universității Imperiale de la Moscova[*] |
| Organizații | Academia Germană de Științe de la Berlin[*] Academia Leopoldină Academia Rusă de Științe Academia de Științe a URSS[*] |
| Doctoranzi | Q28359230[*] Boris Vardapetyan[*] |
| Premii | Ordinul Lenin Erou al Muncii Socialiste Ordinul Războiului Patriotic clasa a II-a[*] Kalinga Prize[*] () Empresa de Ferrocarriles Ecuatorianos[*] Medalia „Pentru Merit în Muncă în Marele Război pentru Apărarea Patriei din 1941–1945”[*] Medalia Lomonosov[*] () Premiul Lenin |
Modifică date / text  | |
Aleksandr Ivanovici Oparin (în rusă Алекса́ндр Ива́нович Опа́рин[8]) [ 2 martie (SV 18 februarie) 1894, Uglici, Rusia - 21 aprilie 1980, Moscova] a fost un biochimist sovietic cunoscut prin studiile sale privind originea vieții și teoria expusă în cartea sa Originea vieții.
A studiat, de asemenea, biochimia metabolismului la plante și reacțiile enzimatice în celulele vegetale, fiind fondatorul biochimiei industriale în Uniunea Sovietică.[9]
Aleksandr Oparin a fondat în 1935, împreună cu academicianul Aleksei Bach, Institutul de Biochimie al Academiei de Științe a URSS. A devenit membru corespondent al Academiei de Științe a URSS în 1939 și membru titular în 1946.
În perioada 1940 - 1950 a fost unul din susținătorii teoriilor pseudo-științifice ale lui Trofim Lîsenko și ale Olgăi Lepeșinskaia.[10]
În 1970 a fost ales președinte al „Societății Internaționale de Studiu a Originii Vieții”.
În cursul vieții Oparin a primit titlul de „Erou al Muncii Socialiste” (1969), Premiul Lenin (1974) și Medalia de aur „Lomonosov” (1979) pentru „realizări deosebite în biochimie”. A fost de cinci ori laureat al Ordinului Lenin.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b Alexandre OPARINE, NooSFere, accesat în
- ^ Опарин Александр Иванович, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Alexander Oparin, SNAC, accesat în
- ^ Alexander Ivanovich Oparin, Find a Grave, accesat în
- ^ А. Опарин, Internet Speculative Fiction Database, accesat în
- ^ „Aleksandr Oparin”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Britannica Encyclopedia - Aleksandr Oparin
- ^ Great Soviet Encyclopedia, ediția a 3-a, articolul „Опарин”, disponibil aici
- ^ Vadim J. Birstein. The Perversion Of Knowledge: The True Story of Soviet Science. Westview Press (2004) ISBN 0-8133-4280-5
- Acest articol este traducerea parțială a articolului Alexander Oparin al Enciclopediei Wikipedia în limba engleză.
