Alegeri parlamentare în Turcia, 2023
 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
.png)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Alegerile parlamentare vor avea loc pe 14 mai 2023, alături de alegerile prezidențiale.[1] Președintele Recep Tayyip Erdoğan a optat ca alegerile să se țină mai devreme, pe 14 mai 2023.[2] Votanții din 87 de districte electorale vor alege 600 de deputați în Marea Adunare Națională a Turciei pentru un mandat de cinci ani, formând cel de al 28-lea parlament al țării.
La alegeri au participat numeroase alianțe, multe din ele s-au format la alegerile din 2018 și ulterior s-au extins. Partidul de guvernare, AKP, al actualului președinte în exercițiu Recep Tayyip Erdoğan conduce Alianța Populară, care include de asemenea și Partidul Mișcarea Naționalistă (MHP), Partidul Marii Unități (BBP) și Noul Partid al Muncii (YRP). Alianța de opoziție, care și-a exprimat dorința de revenire la un sistem parlamentar de guvernare, a fost condusă de principalul partid de opoziție, CHP, și a inclus alte cinci partide. Printre acestea și Partidul Bun (İYİ), Partidul Fericirii (SP), Partidul Democrat (DP) și alte două partide conduse de foști politicieni ai AKP, numite Partidul Democrației și Progresului (DEVA) al fostului ministru al economiei Ali Babacan și Partidul Viitorului (GP) al fostului premier Ahmet Davutoğlu.
Partidul Democrat al Poporului (HDP) pro-kurd a optat să candideze pe listele Partidului Verzilor și Viitorului Stângii (YGSP) din cauza unui posibil caz de interzicere al partidului. YGSP însuși a condus Alianța Libertății și Muncii de stânga alături de Partidul Muncitoresc din Turcia (TİP). La alegeri au mai concurat alte două alianțe mici: Alianța Strămoșească condusă de candidatul la președinție Sinan Oğan și Uniunea Forțelor Socialiste.
În ciuda previziunilor contrare, Alianța Populară și-a păstrat majoritatea cu 322 de parlamentari. Deși AKP a avut cel mai rău rezultat de la alegerile generale din 2002 cu 35,5% din voturi, aliatul său ultranaționalist MHP a depășit așteptările de a câștiga 10,1%. În general, alianța a câștigat puțin sub 50% din voturi. Alianța Națională s-a îmbunătățit doar marginal față de votul din 2018, câștigând un total de 34% și 213 deputați. Alianța Libertății și Muncii a suferit o scădere a votului lor, câștigând puțin peste 10% și 66 de locuri. Nicio altă alianță electorală nu a câștigat locuri. Alegerile au avut ca rezultat câștigarea deputaților a șapte partide - un record în politica turcă.
Multe partide mai mici au candidat pe listele celor mai mari pentru a evita împărțirea votului. Înainte de alegeri, CHP a provocat controverse prin trimiterea a 77 de candidați DEVA, ai Partidului Fericirii, Partidului Viitorului și Partidului Democrat pe listele proprii, dintre care 35 (14 DEVA, 9 de la SP, 9 de la GP și 3 de la Democrați) au fost aleși - o valoare semnificativ mai mare ca proporție față de cota națională de sprijin a acestor partide.[3] Aceștia au inclus foști miniștri AKP, cum ar fi Sadullah Ergin (candidat al DEVA), care a fost criticat pe scară largă pentru rolul său de ministru al justiției în conspirația Ergenekon împotriva Forțelor Armate Turce. Între timp, AKP a fost criticat pentru că a trimis membri ai Partidului Cauzei Libere (HÜDAPAR), un partid cunoscut pentru legăturile sale cu Hezbollahul kurd, ca candidați.
Sistem electoral[modificare | modificare sursă]
Cei 600 de membri ai Marii Adunări Naționale a Turciei vor fi aleși prin reprezentare proporțională pe liste de partid în 87 de circumscripții electorale, prin metoda D'Hondt. În scopul alegerilor legislative, 77 din cele 81 de provincii ale Turciei servesc ca un singur district. Datorită populației lor mari, provinciile Bursa și İzmir sunt împărțite în două districte, în timp ce provinciile Ankara și Istanbul sunt împărțite fiecare în trei. Conform Constituției Turciei, orice modificare a legii electorale se poate aplica doar la un an de la intrarea în vigoare.
Coborârea pragului electoral[modificare | modificare sursă]
La inițiativa partidului de guvernământ, AKP, și al principalului său aliat politic MHP, pragul electoral național pentru intrarea unui partid în parlament a fost coborât de la 10% la 7%.[4] Aceasta a fost prima scădere a pragului de când a fost introdus de junta militară după lovitura de stat turcă din 1980.[5]
Nu există prag electoral pentru candidații independenți.[6] De asemenea, partidele politice pot opta pentru a concura la alegeri într-o alianță politică cu alte partide, eliminând cerința de 7% atâta timp cât alianța în ansamblu câștigă mai mult de 7% din voturi în total.
Alte modificări aduse legii electorale includ repartizarea locurilor. Anterior, locurile parlamentare erau distribuite în funcție de cota de voturi a fiecărei alianțe electorale din fiecare district dat. Acum, locurile sunt distribuite numai pe baza cotei de vot a fiecărui partid politic din acel district. Dacă s-ar fi aplicat la alegerile anterioare, rezultatele ar fi fost puțin mai în concordanță cu preferințele alegătorilor la nivel local. De exemplu, un loc de la Erzurum de la IYI (al patrulea partid ca mărime din Erzurum) ar fi revenit partidului HDP (al treilea cel mai mare partid din Erzurum) și un loc din Elazığ de la CHP (al treilea cel mai mare partid din Elazığ) s-ar fi dus la MHP (al doilea cel mai mare partid din Elazığ).[7]
Districte electorale[modificare | modificare sursă]
Turcia este împărțită în 87 de circumscripții electorale, care aleg un anumit număr de membri ai Marii Adunări Naționale a Turciei. Adunarea are în total 600 de locuri, cărora fiecare circumscripție electorală le-a alocat un anumit număr de parlamentari proporțional cu populația lor. Consiliul Electoral Suprem al Turciei efectuează analize ale populației fiecărui district înainte de alegeri și poate crește sau reduce numărul de locuri ale unui district în funcție de electoratul lor.
În toate cazurile, cu excepția celor patru, circumscripțiile electorale au același nume și granițele celor 81 de provincii ale Turciei, cu excepția Ankarei, Bursa, Izmirului și Istanbulului. Provinciile care aleg între 19 și 36 de deputați sunt împărțite în două circumscripții electorale, în timp ce orice provincie care alege peste 36 de deputați este împărțită în trei. Fiind cele mai populate provincii ale țării, Bursa și Izmir sunt împărțite în două subdistricte, în timp ce Ankara și Istanbul sunt împărțite în trei. Distribuția parlamentarilor aleși pe circumscripție electorală este prezentată mai jos.
|
|
|
|
|
|
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Partide[modificare | modificare sursă]
Începând cu 13 ianuarie 2022, numărul partidelor care au îndeplinit cerințele de eligibilitate pentru a participa la viitoarele alegeri parlamentare era de 24. Această listă nu este definitivă, deoarece nu este eligibilă. Pentru ca partidele politice să obțină acces la vot (la nivel național), trebuie să fie eligibile pentru a îndeplini cerintele stabilite de Legea nr. 298 privind „Dispoziții de bază privind alegerile și registrele electorale”.[8]
Partidul Verzilor, înființat în septembrie 2020, a fost exclus de la alegeri de către Ministerul de Interne, în ciuda unei hotărâri judecătorești împotriva ministerului.[9][10] Începând cu 2022 înființarea Partidului Umanității și Libertății a așteptat Curtea Constituțională timp de patru ani de la finalizarea procesului judiciar.[11]
Pe 11 martie 2023, Consiliul Electoral Suprem a confirmat că 36 de partide erau eligibile pentru a candida la alegeri.[12]
Partide participante[modificare | modificare sursă]
Tabelul de mai jos arată locurile alianțelor, partidelor și candidaților independenți în ordinea în care vor apărea pe buletinul de vot:[b]
Alte partide eligibile[modificare | modificare sursă]
Tabelul de mai jos arată partidele rămase care au fost eligibile pentru a participa la alegeri, dar au decis să candideze pe listele altor partide sau au decis să nu prezinte candidați.
Lista alianțelor[modificare | modificare sursă]
Sondaje de opinie[modificare | modificare sursă]
Incidente[modificare | modificare sursă]
Violența politică[modificare | modificare sursă]
În timpul campaniei electorale, mai multe evenimente care au avut loc au fost etichetate drept violență politică. Pe 31 martie 2023, sediul din Istanbul al Partidului Bun a fost vizat într-un atac cu împușcături.[19] Nimeni nu a fost rănit în timpul împușcăturilor. Akșener l-a criticat pe Erdoğan după atac spunând: „Un partid politic nu poate fi intimidat cu o lună și jumătate înainte de alegeri. Nu ne este frică. Nu mă tem decât de Dumnezeu. Domnule Recep (Erdoğan), nu mi-e frică de dumneavoastră. Dar ești președintele și ești responsabil pentru fiecare cetățean din această țară”. Atacatorii au fost încurajați de cuvintele dure ale președintelui împotriva opoziției, a spus Akșener.[20][21][22] În urma investigației, a devenit clar că un agent de securitate pe timp de noapte a tras cu arma în hoți – doar pentru a lovi clădirea din greșeală cu două gloanțe rătăcite. Președintele Erdoğan i-a spus ca răspuns lui Akșener: „Adevărul a ieșit la iveală, acum o să-mi ceri scuze?”[23]
Recent attacks on other parties have raised issues of political polarisation and security in the country.[24][25]
Pe 1 mai, un grup de persoane neidentificate înarmate cu arme și bastoane au atacat tinerii HUDAPAR în Mersin. HUDAPAR găzduia o tribună de campanie electorală pentru a-și ajuta aliatul electoral, Partidul AKP. HDP a negat legăturile cu atacul și și-a îndemnat susținătorii să se abțină de la provocări.[26]
Rezultate[modificare | modificare sursă]
| ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Alianță | Partid | Voturi | % | Locuri | ||
| Alianța Populară | Partidul Justiției și Dezvoltării | 19,387,412 | 35.58 | 267 | ||
| Partidul Mișcarea Naționalistă | 5,484,506 | 10.07 | 50 | |||
| Noul Partid al Muncii | 1,529,110 | 2.82 | 5 | |||
| Alianța Națională | Partidul Republican al Poporului | 13,791,166 | 25.33 | 169 | ||
| Partidul Bun | 5,272,502 | 9.69 | 44 | |||
| Alianța Libertății și Muncii | Partidul Verzilor și Viitorului Stângii | 4,803,794 | 8.81 | 61 | ||
| Partidul Muncitoresc din Turcia | 940,230 | 1.73 | 4 | |||
| Alianța Strămoșească | Partidul Victoriei | 1,215,258 | 2.23 | – | ||
| Partidul Justiției | 108,655 | 0.20 | – | |||
| Uniunea Forțelor Socialiste | Partidul Stângii | 78,032 | 0.14 | – | ||
| Partidul Comunist din Turcia | 63,509 | 0.12 | – | |||
| Mișcarea Comunistă din Turcia | 17,864 | 0.03 | – | |||
| Partidul Marii Unități | 533,405 | 0.99 | – | |||
| Partidul Patriei | 502,800 | 0.92 | – | |||
| Partidul Tânăr | 112,731 | 0.21 | – | |||
| Partidul Patriei | 65,686 | 0.12 | – | |||
| Partidul Patriotic | 53,339 | 0.10 | – | |||
| Partidul Națiunii | 52,382 | 0.10 | – | |||
| Partidul Drepturilor și Libertăților | 42,547 | 0.08 | – | |||
| Partidul Unității Justiției | 41,092 | 0.08 | – | |||
| Partidul Eliberării Populare | 31,298 | 0.06 | – | |||
| Partidul Puterii Sindicatului | 27,415 | 0.06 | – | |||
| Partidul Național al Drumului | 17,688 | 0.03 | – | |||
| Partidul Inovării | 11,164 | 0.02 | – | |||
| Independenți | 226,875 | 0.42 | – | |||
| Invalid | 31,959 | 0.06 | – | |||
| Total | 54,442,419 | 100.00 | 600 | |||
| Votanți înregistrați/prezența | 64,190,651 | 86.87 | ||||
| Sursă: Haberturk[27] | ||||||
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ A primit 11,70% și 67 de locuri ca HDP. Anticipând o interdicție a rezultatului în cazul de închidere, HDP a anunțat pe 23 martie că va concura la alegeri sub biletul partidului aliat Stânga Verde.
- ^ Această listă nu este aceeași în fiecare circumscripție electorală. Unele partide nu participă în anumite circumscripții electorale sau concurează pe lista altui partid.
- ^ Partidul Republican al Poporului va candida pe lista Partidului Bun în 7 provincii[15]
- ^ Partidul Bun va candida pe lista Partidului Republican al Poporului în 9 provincii[15]
- ^ a b c d Participă la alegeri în cadrul Partidului Republican al Poporului
- ^ a b c d Participă la alegeri în cadrul Partidului Verzilor și Viitorului Stângii
- ^ Participă la alegeri în cadrul Partidului Muncitoresc din Turcia
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ „Son Dakika... Erdoğan seçim kararını açıkladı: 14 Mayıs”. Cumhuriyet (în turcă). . Accesat în .
- ^ „President Erdogan confirms May 14 election date in Türkiye”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ CHP listelerinden 35 DEVA, Gelecek, Demokrat ve Saadet'li isim seçildi: İște o isimler
- ^ Minute, Turkish (aprilie 2022). „Turkey reduces its election threshold from 10 to 7 percent - Turkish Minute”. Accesat în .
- ^ „Turkey lowers party' election threshold for parliament to 7 pct”. www.xinhuanet.com. . Accesat în .
- ^ „Crossing the threshold – the Turkish election”. www.electoral-reform.org.uk (în engleză). Accesat în .
- ^ Sarıkaya, Muharrem (). „İttifakın ayrıcalığı kalmayacak”. www.haberturk.com (în turcă). Accesat în .
- ^ „Turkey's Supreme Election Council finds 24 political parties eligible to enter elections”. Bianet. Accesat în .
- ^ Büro, Ankara (). „Yeșiller Partisi yine kurulamadı: Partiye dijital engel”. Medyascope (în turcă). Accesat în .
- ^ ERGİN, Sedat. „Mahkeme, Yeșiller ile İçișleri Bakanlığı arasındaki kritik davada kimi haklı buldu?”. www.hurriyet.com.tr (în turcă). Accesat în .
- ^ „Türkiye 2022 Report”. EU Delegation to Türkiye (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Yüksek Seçim Kurulu son dakika olarak duyurdu: Seçime 36 siyasi parti katılacak”. . Accesat în .
- ^ „Büyük Türkiye Partisi seçimlerden çekiliyor: Ülkemizi rahatsız eden görüntüler var”. TGRT Haber. . Accesat în .
- ^ „BTP Genel Bașkanı Baș: Seçime katılmama kararı aldık”. SoL Haber. .
- ^ a b „CHP ve İYİ Parti 16 ilde ortak adayla seçime girecek” (în Turkish). .
- ^ „Akșener'den 'Millet İttifakı' liderlerine toplantı çağrısı; "24 Haziran öncesi bir yol haritası açıklamak millete güven verecek"”. T24 (în turcă). Accesat în .
- ^ „Emek ve Özgürlük İttifakı deklarasyonu açıklandı”. Duvar. Accesat în .
Farklı kültürlere, kimliklere, inançlara ve yașam tarzlarına saygıya dayalı eșit yurttașlık hakkının temel bir ilke olarak benimsenmesi [...] Diyalog ve çözüm zeminini kurmak ve güçlendirmek ve demokratik müzakere yöntemleriyle tüm toplum için geleceğin kazanılmasına önayak olmak; bu çerçevede, bașta anadili hakkı olmak üzere tüm evrensel kimlik haklarının tanınması için gerekli düzenlemelerin yapılması büyük önem tașımaktadır.
- ^ a b c „'Ata İttifakı' bir eksikle ilan edildi: Zafer inananların olacak”. Gazete Duvar. . Accesat în .
- ^ „Son Dakika: İYİ Parti İstanbul İl Bașkanlığı'na silahlı saldırı”. www.cumhuriyet.com.tr (în turcă). . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „"I am not afraid, Mr. Recep!"”. Gercek News (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Son Dakika: Meral Akșener İl Bașkanlığı'nda... Beklenen açıklama geldi”. www.cumhuriyet.com.tr (în turcă). . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Opposition blames President Erdogan after election build-up turns violent”. Al Arabiya English (în engleză). Istanbul. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Cumhurbașkanı Erdoğan'dan Akșener'e kurșun tepkisi: Gerçek ortaya çıktı, özür dileyecek misin?”. www.ntv.com.tr (în turcă). . Accesat în .
- ^ „Armed attack on AKP office in Adana”. Bianet. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Unidentified gunmen open fire on Turkiye's ruling party office in Istanbul”. The Cradle. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Mersin'de HÜDAPAR standına saldırı, HDP açıklama yaptı”. Rudaw (în turcă). .
- ^ „Partilerin Oy Oranı ve Tahmini Milletvekili Sayıları 14 Mayıs 2023 - Hangi Parti Ne Kadar Oy Aldı?”. www.haberturk.com. Accesat în .
| Alegeri prezidențiale | |
|---|---|
| Alegeri parlamentare | |
| Alegeri locale | |
| Alegeri pentru Senat | |
| Referendumuri | |
| Alegeri parțiale | |
Vezi și: Alegeri în Imperiul Otoman | |
