Albert Amlacher

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Albert Amlacher
Albert Amlacher.jpg
Albert Amlacher
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Orăștie, Imperiul Austriac[1] Modificați la Wikidata
Decedat (91 de ani) Modificați la Wikidata
Orăștie, România Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Religieluteranism Modificați la Wikidata
Ocupațieautor
scriitor Modificați la Wikidata
Activitate
Limbilimba germană  Modificați la Wikidata

Albert Amlacher (n. 27 decembrie 1847, Orăștie, Principatul Transilvaniei - d. 1939, Orăștie, România) a fost un scriitor de limba germană din România.

Născut la 27 decembrie 1847, în Orăștie (Broos), într-o familie de emigranți din regiunea Amlach, din Austria, care s-a stabilit, pe la mijlocul secolului al XVIII-lea în zona Orăștiei.

Între anii 1855-1858 urmează cursurile Școlii Confesionale Evanghelice din orașul natal. Frecventează cursurile Liceului Evanghelic Săsesc din Sibiu (1859-1863), și ale Liceului Evanghelic Săsesc din Sighișoara (1864-1867). Student la "Herzoglich-Sächsische Gesamtuniversität" din Jena, Facultatea de Filozofie și Teologie (1868); student la "König Friedrich Wilhelm Universität", Berlin (1869); la "Herzoglich Badische Ruprecht - Carolinische Universität", Heidelberg (1871). Doctor în filozofie și magistru în arte libere (1872).

În 1873 intră în învățământ la Orăștie. Director adjunct la Școala Confesională Germană din Orăștie (1874). În 1875 a refuzat o catedră, respectiv conducerea liceului din Speyer (Germania), deși ar fi primit un salariu de 20 de ori mai mare decât la Orăștie. Obține diploma în Teologie (1877). Membru fondator al Asociației Carpatine (Karpatenverein) (1880), care încearcă să antreneze intelectualii și alte categorii sociale în activitatea de turism. În semn de prețuire pentru activitatea depusă, cabana de pe muntele Șureanu s-a numit la începutul secolului, cabana "Albert Amlacher". Ocupă al doilea post de predicator la Sebeș (1882). Este ales apoi preot evanghelic la Romos (1891). Membru de onoare al Asociației Cercetătorilor în Istoria Austriei (1894). Membru de onoare al Asociației Istorice și Arheologice a Comitatului Hunedoara (1897). Este menționat în "Lexiconul scriitorilor", editat de Dr. Friedrich Schuller (1902). În 1924 este pensionat ca preot și se retrage la Orăștie.

Moare la 14 ianuarie 1939, la venerabila vârstă de 92 ani.

A colaborat la aproape cincizeci de publicații în limba germană, română și maghiară din care amintim câteva: Amicul Familiei (Gherla), Familia, Telegraful român (Sibiu), Gazeta Transilvaniei, Berliner Tageblat, Prager Presse, Frankfurter Zeitung, Szásváros és Vidéke. În domeniul prozei scurte, schițe și nuvele, a scris 46 de titluri în limba germană. Cele mai importante lucrări rămân cele istorice tot în germană: Ein urkundlicher Beitrag ältesten Geschichte des Brooser Kapitels (Contribuție la istoria cea mai îndepărtată a construcției bisericești din Orăștie), Die Türkenschlacht auf dem Brotfelde (Lupta cu turcii pe Câmpul Pâinii), Aus der "guten alten Zeit" (Din "îndepărtatele vremuri bune" ale unui oraș săsesc), Urkundenbuch zur Geschichte der Stadt und des Stuhles Broos (Culegere de documente cuprinse la istoria orașului și a Scaunului Orăștiei), Rumes. Aus Vergangenheit und Gegenwart einer siebenbürgisch-säschsischen Dorfsgemeide (Romos. Din trecutul și prezentul unei comunități săsești în Ardeal). A mai publicat o serie de descrieri ale călătoriilor sale în munți.

Albert Amlacher rămâne o personalitate remarcabilă a culturii săsești din Transilvania și un istoric care a pus pe primul loc Orăștia și Scaunele Săsești.

Lucrări[modificare | modificare sursă]

  • In der Heideschenke. Vier Erzählungen, Dresden/Leipzig.
  • Damasus Dürr. Ein evangelischer Pfarrer und Dechant des Unterwälder Kapitels aus dem Jahrhundert der Reformation, Hermannstadt 1883.
  • Ein urkundlicher Beitrag zur ältesten Geschichte des Brooser Kapitels, Hermannstadt 1876, (Separatum: Archiv des Vereins für siebenbürgische Landeskunde N. F. 13, 1876, H. 2).
  • Die Türkenschlacht auf dem Brotfeld, Hermannstadt 1879.
  • Aus der „guten alten Zeit“ einer Sachsenstadt. Beiträge zur Geschichte der Stadt Broos im ersten Viertel des siebenzehnten Jahrhunderts (1600-1628), Hermannstadt s. d., (Separatum).
  • Urkundenbuch zur Geschichte der Stadt und des Stuhles Broos bis zum Übergang Siebenbürgens unter Erbfürsten aus dem Hause Österreich (1690), Hermannstadt, 1879.
  • Rumes. Aus Vergangenheit und Gegenwart einer siebenbürgisch-sächsischen Dorfsgemeinde, Hermannstadt, 1912.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Albert Amlacher”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  

Legături externe[modificare | modificare sursă]