Regatul Albaniei (1943 – 1944)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Albania sub ocupația germană)
Jump to navigation Jump to search
Regatul Albaniei
Albania
Mbretnia Shqiptare
Königreich Albanien
Flag of Albania (1939–1943).svg – Flag of Albania (1946–1992).svg
Drapel
Drapel
Imn național
Himni i Flamurit
Localizare
Localizare
CapitalăTirana
Limbălimba albaneză, limba germană
Guvernare
Formă de guvernareMonarhie
Rege al Albaniei 
''Nespecificat''
Istorie
Invazia germană
Înfrângerea germană
Economie
MonedăLeka albaneză

Regatul albanez (albaneză: Mbretnija Shqiptare, germană: Königreich Albanien) a existat ca stat independent de jure, între 1943 și 1944. Ca de obicei, numele de facto în majoritatea literaturii germane istorice și în documente este Großalbanien, uneori Gross-Albanien. Înainte de armistițiul dintre Italia și forțele aliate, Albania a fost sub control italian. După aceea, Germania a invadat Albania.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Germania Nazistă a invadat Albania pe 25 iulie 1943, pentru a "o proteja de o invazie aliată". La 8 septembrie, trupele italiene ce apărau Albania au capitulat. După aceea, armata germană a ocupat toată Albania cu numai două divizii.

Germanii au format "un guvern neutru", condus de organizația extremistă Balli Kombëtar. Ei au dat Albaniei autonomie sub ocupația trupelor naziste. Tot în această perioadă, Balli Kombëtar a întreprins (cu sprijinul trupelor germane) mai multe campanii de expulzare și de exterminare a evreilor, sârbilor [1][2][3][4], grecilor și aromânilor [5].

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Bataković, Dušan T. (). Kosovo: la spirale de la haine: les faits, les acteurs, l'histoire (în French). L'AGE D'HOMME. p. 43. Accesat în . On estime que la milice volontaire albanaise Vulnetari (env. 5 000 hommes), assistee per diverses formations paramilitaires, assassina en quatre ans quelque 10 000 Serbs. 
  2. ^ Antonijević, Nenad. Arhivska građa o ljudskim gubicima na Kosovu i Metohiji u Drugome svetskom ratu. p. 479. Najrealnije procene, na osnovu dostupnih arhivskih izvora, ukazuju da je u toku Drugoga svetskog rata na Kosovu i Metohiji život izgubilo oko 10 hiljada Crnogoraca i Srba, među kojima su većina stradali kao žrtve terora i zločina albanskih kvislinga. 
  3. ^ Vickers, Miranda (). Between Serb and Albanian: a history of Kosovo. Hurst & Co. p. 134. Accesat în . the activities of numerous Albanian nationalist movements, and life consequently became increasingly difficult for Kosovo's Serb population whose homesteads were routinely sacked by the Vulnetari. 
  4. ^ Sabrina P. Ramet The three Yugoslavias: state-building and legitimation, 1918–2005
  5. ^ Rodogno., Davide (). Fascism's European empire: Italian occupation during the Second World War. Cambridge University Press. p. 108. ISBN 0-521-84515-7.