Aeroportul Internațional Cape Town
| Aeroportul Internațional Cape Town | ||||||||||
| Cape Town International Airport | ||||||||||
| Identificare | ||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Cod IATA | CPT | |||||||||
| Cod ICAO | FACT | |||||||||
| Localizare | ||||||||||
| Altitudine | 46 | |||||||||
| Localitate | Cape Town | |||||||||
| Stradă | Airport Approach Road | |||||||||
| Țară | ||||||||||
| Zonă deservită | Cape Town[1] | |||||||||
| Distanță până în centrul orașului | 20 km | |||||||||
| Istorie | ||||||||||
| Data deschiderii | | |||||||||
| Dotări și structură | ||||||||||
| Terminale | 3 | |||||||||
| Administrație și operare | ||||||||||
| Operator | Airports Company South Africa | |||||||||
| Linii aeriene și operatori | 30 | |||||||||
| Pasageri | 10.979.946 (2019) | |||||||||
| Trafic de avioane | 98.666 (2019) | |||||||||
| Sistem de piste | ||||||||||
| ||||||||||
| Prezență online | ||||||||||
| site web oficial | ||||||||||
| Modifică date / text | ||||||||||
Aeroportul Internațional Cape Town (IATA: CPT, ICAO: FACT) este principalul aeroport care deservește orașul Cape Town, fiind al doilea aeroport ca trafic din Africa de Sud și al patrulea din Africa. Situat la aproximativ 20 km de centrul orașului, aeroportul a fost deschis în 1954, înlocuind aeroportul anterior al orașului, Aerodromul Wingfield. Este singurul aeroport din zona metropolitană Cape Town care deservește curse regulate de pasageri. Aeroportul are terminale pentru zboruri interne și internaționale, conectate la un terminal central comun.
Aeroportul are legături aeriene directe cu celelalte două mari centre urbane din Africa de Sud, Johannesburg și Durban, precum și cu orașe mai mici din țară. Pe plan internațional, oferă zboruri directe către numeroase destinații din Africa, Orientul Mijlociu, Asia, Europa și Statele Unite. În 2011, ruta dintre Cape Town și Johannesburg s-a clasat pe locul al nouălea între cele mai aglomerate rute aeriene din lume, cu aproximativ 4,5 milioane de pasageri.[2]
Istorie
[modificare | modificare sursă]Aeroportul D. F. Malan a fost deschis în 1954, la un an după Aeroportul Jan Smuts (acum Aeroportul Internațional O. R. Tambo) din Johannesburg, și a înlocuit aeroportul anterior al orașului, Aerodromul Wingfield. Denumit inițial după prim-ministrul sud-african D. F. Malan, oferea la început doar două zboruri internaționale: unul direct către Regatul Unit și un al doilea, tot către Regatul Unit, dar via Johannesburg.[3]
Odată cu căderea apartheidului, la începutul anilor 1990, proprietatea aeroportului a fost transferată de la stat către o companie parastatală, Compania Aeroporturilor din Africa de Sud (ACSA),[4] iar aeroportul a fost redenumit Aeroportul Internațional Cape Town, un nume neutru din punct de vedere politic.[5] Primii ani ai secolului XXI au adus o creștere spectaculoasă a traficului: de la 6,2 milioane de pasageri pe an în 2004–2005, aeroportul a ajuns la 8,4 milioane în 2007–2008. În 2016, a înregistrat o creștere de 29% a sosirilor internaționale și a depășit pentru prima dată pragul de 10 milioane de pasageri anual.
În pregătirea Campionatului Mondial de Fotbal din 2010, Aeroportul Internațional Cape Town a beneficiat de ample lucrări de extindere și renovare. Obiectivul principal a fost construirea unui terminal central, cu un cost de 6,6 miliarde de ranzi,[6] care unește terminalele de zboruri interne și internaționale, anterior separate, și oferă o zonă comună de check-in.[7] Nivelul de plecări al terminalului central a fost deschis în noiembrie 2009, iar întreaga clădire a fost dată în folosință în aprilie 2010.
Dezvoltarea infrastructurii
[modificare | modificare sursă]Modernizările din 2010
[modificare | modificare sursă]


În pregătirea Campionatului Mondial de Fotbal din 2010, Aeroportul Internațional Cape Town a beneficiat de ample lucrări de extindere și renovare. Obiectivul principal a fost construirea unui terminal central, cu un cost de 1,6 miliarde de ranzi,[6] care unește terminalele de zboruri interne și internaționale, anterior separate, și oferă o zonă comună de check-in.[7] Nivelul de plecări al terminalului central a fost deschis în noiembrie 2009, iar întreaga clădire a fost dată în folosință în aprilie 2010.[6]
Pe lângă proiectul de extindere din 2010, deja finalizat, se propusese construirea unei a doua piste, destinată aeronavelor mari, care urma să fie gata până în 2015; această a doua pistă nu a mai fost însă construită. În mai 2015, Airports Company South Africa a anunțat o extindere a aeroportului în valoare de 7,7 miliarde de ranzi, care includea modernizarea terminalelor de zboruri interne și internaționale. Extinderea a fost amânată pe termen nedefinit din cauza scăderii numărului de pasageri provocate de pandemia mondială de COVID-19 începând din 2020.[8]
Dezvoltările din 2027
[modificare | modificare sursă]În februarie 2026, Airports Company South Africa (ACSA) a anunțat un proiect de modernizare a Aeroportului Internațional Cape Town în valoare de 10,14 miliarde de ranzi. În cadrul proiectului, aeroportul — la acea dată cel mai rapid aeroport ca ritm de creștere din Africa de Sud — urma să fie modernizat în etape, de-a lungul mai multor ani. Lucrările la terminalele de zboruri interne și internaționale urmau să înceapă în aprilie 2027. În plus, urma să fie construită o nouă pistă principală, realiniată, desemnarea constructorului pentru această parte a proiectului fiind prevăzută pentru decembrie 2026.[9]
Alte componente ale amplului proiect de infrastructură includ porți de contact suplimentare pentru zborurile interne și poduri de îmbarcare noi, mărirea capacității platformei pentru a permite staționarea mai multor aeronave și fluidizarea circulației acestora, locuri de staționare suplimentare pe platforma internațională, extinderea spațiilor comerciale și a saloanelor, precum și îmbunătățirea procesării la imigrare și a porților deservite cu autobuzul.[9]
Obiectivele proiectului erau creșterea capacității de procesare a pasagerilor, îmbunătățirea circulației acestora și modernizarea de ansamblu a terminalelor, în acord cu creșterea preconizată a cererii pe aeroport. Costul total reprezenta peste jumătate din bugetul de investiții al ACSA de la acea dată, de 21,7 miliarde de ranzi, destinat tuturor aeroporturilor administrate de companie.[9]
La momentul anunțului, Thabo Phateng, director general regional interimar al aeroportului, a declarat că dezvoltările reprezintă un pas important în consolidarea rolului Aeroportului Internațional Cape Town de poartă economică esențială atât pentru provincia Capul de Vest, cât și pentru Africa de Sud. El a adăugat că, prin mărirea capacității și creșterea rezilienței operaționale, aeroportul este pregătit să susțină o creștere durabilă a traficului de pasageri, dezvoltarea turismului, facilitarea comerțului și dezvoltarea economică regională pe termen lung.[9]
Facilități
[modificare | modificare sursă]Terminale
[modificare | modificare sursă]Aeroportul are două terminale conectate la un terminal central.
Terminalul central
[modificare | modificare sursă]Clădirea terminalului are o structură pe două niveluri, cu plecările la nivelul superior și sosirile la nivelul inferior; un sistem rutier supraînălțat asigură accesul vehiculelor atât la nivelul plecărilor, cât și la cel al sosirilor.[7] Toate operațiunile de check-in se desfășoară în clădirea terminalului central, care dispune de 120 de ghișee de check-in și 20 de chioșcuri self-service. Pasagerii trec apoi printr-o zonă comună de control de securitate, după care se separă. Pasagerii cu destinații internaționale se îndreaptă spre nordul aeroportului, unde se află terminalul internațional, iar cei care călătoresc în interiorul Africii de Sud merg spre sud, către terminalul intern.
Terminalul are 10 poduri de îmbarcare, împărțite în mod egal între zborurile interne și cele internaționale. Secțiunile de la nivelurile inferioare ale terminalelor de zboruri interne și internaționale sunt folosite pentru transferul cu autobuzul al pasagerilor către și dinspre aeronavele staționate la distanță.[7]
Pasagerii care sosesc își recuperează bagajele în vechile secțiuni ale terminalelor respective, înainte de a trece prin pasaje noi spre noul terminal central.[6] Terminalul dispune de un sistem automat de manipulare a bagajelor, capabil să proceseze 30.000 de bagaje pe oră.[7]
Spațiile comerciale se află la nivelul inferior al terminalului (la sosiri), precum și în zona de operațiuni aeriene, lângă porțile de plecare. Oferta este variată și cuprinde case de schimb valutar, librării, magazine de îmbrăcăminte, magazine alimentare, magazine de suveniruri și magazine duty-free (în terminalul de plecări internaționale). Restaurantele din clădirea terminalului central se află la nivelul superior (etajul al treilea), deasupra zonei de plecări; aici funcționează ceea ce se consideră a fi cel mai mare restaurant Spur de pe continentul african, cu o suprafață de 1.080 de metri pătrați.[7] Nivelul restaurantelor oferă vedere către zona de operațiuni aeriene a terminalului, unde un perete-cortină de sticlă îi separă pe clienți de avioanele aflate cu trei etaje mai jos. La etajul al patrulea se află saloanele aeroportului, printre care saloanele business Bidvest și South African Airways.
Terminalul internațional
[modificare | modificare sursă]
Terminalul internațional este situat în partea de nord a aeroportului. Aici se află serviciile vamale și de imigrare, saloanele business, magazinele duty-free, restaurantele, sălile de rugăciune, sălile de conferințe, birourile companiilor aeriene și capelele.
Terminalul intern
[modificare | modificare sursă]Situat în partea de sud a aeroportului, oferă aceleași facilități ca terminalul internațional, cu excepția serviciilor de imigrare.
Alte facilități
[modificare | modificare sursă]În incinta aeroportului se află două hoteluri. Primul este Hotel Verde, un hotel de patru stele deținut de Bon Hotels și considerat „cel mai verde hotel din Africa”,[10] iar al doilea este Road Lodge, un hotel economic din grupul hotelier City Lodge. Terminalul ExecuJet este situat în apropierea capătului sudic al pistei principale și oferă servicii VIP pentru aviația privată. Aeroportul dispune, de asemenea, de o stație MyCiti, serviciul de transport public care îl leagă de centrul orașului și de zonele învecinate.
Companii aeriene și destinații
[modificare | modificare sursă]- Note
- ^1 : Acest zbor operează prin Victoria Falls / Livingstone.
- ^2 : Acest zbor operează prin Harare. Rwandair are drepturi depline de trafic pentru a transporta pasageri între Harare și Cape Town.
- ^3 : Acest zbor operează prin Johannesburg. Cu toate acestea, acest transportator nu are dreptul de a transporta pasageri doar între Cape Town și Johannesburg.
- ^4 : Acest zbor va opera via Johannesburg într-un traseu în triunghi. Cu toate acestea, acest transportator nu are dreptul de a transporta pasageri doar între Cape Town și Johannesburg.
Statistici
[modificare | modificare sursă]Trafic de pasageri
[modificare | modificare sursă]| An fiscal | Internațional | Regional | Intern | Neprogramat | Total | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Pasageri | Variație % | Pasageri | Variație % | Pasageri | Variație % | Pasageri | Variație % | Pasageri | Variație % | |
| 2004–05 | 1.176.958 | fără date | 126.837 | fără date | 4.895.048 | fără date | 16.060 | fără date | 6.214.903 | fără date |
| 2005–06 | 1.167.661 | ▼0,8% | 149.489 | ▲17,9% | 5.503.690 | ▲12,4% | 13.333 | ▼17,0% | 6.834.173 | ▲10,0% |
| 2006–07 | 1.246.016 | ▲6,7% | 147.885 | ▼1,1% | 6.107.405 | ▲11,0% | 17.237 | ▲29,3% | 7.518.543 | ▲10,0% |
| 2007–08 | 1.309.822 | ▲5,1% | 145.858 | ▼1,4% | 6.950.061 | ▲13,8% | 20.877 | ▲21,1% | 8.426.618 | ▲12,1% |
| 2008–09 | 1.378.160 | ▲5,2% | 138.000 | ▼5,4% | 6.283.132 | ▼9,6% | 13.878 | ▼33,5% | 7.813.170 | ▼7,3% |
| 2009–10 | 1.284.990 | ▼6,8% | 122.584 | ▼11,2% | 6.391.079 | ▲1,7% | 11.416 | ▼17,7% | 7.810.069 | ▼0,0% |
| 2010–11 | 1.261.024 | ▼1,9% | 122.609 | ▲0,0% | 6.781.143 | ▲6,1% | 35.771 | ▲213% | 8.200.547 | ▲5,0% |
| 2011–12 | 1.400.487 | ▲11,1% | 133.280 | ▲8,7% | 7.028.669 | ▲3,7% | 13.902 | ▼61,1% | 8.576.338 | ▲4,6% |
| 2012–13 | 1.325.481 | ▼5,4% | 144.148 | ▲8,2% | 6.951.577 | ▼1,1% | 13.593 | ▼2,2% | 8.434.799 | ▼1,7% |
| 2013–14 | 1.355.524 | ▲2,3% | 143.356 | ▼0,7% | 6.879.919 | ▼1,0% | 14.190 | ▲4,4% | 8.392.989 | ▼0,5% |
| 2014–15 | 1.452.360 | ▲7,1% | 150.602 | ▲5,1% | 7.142.907 | ▲3,9% | 10.003 | ▼41,9% | 8.755.872 | ▲4,3% |
| 2015–16 | 1.564.464 | ▲7,7% | 179.775 | ▲19,4% | 7.902.362 | ▲10,6% | 12.988 | ▲29,8% | 9.659.589 | ▲10,3% |
| 2016–17 | 1.934.641 | ▲23,7% | 197.437 | ▲9,8% | 8.067.516 | ▲2,1% | 11.796 | ▼9,2% | 10.211.390 | ▲5,7% |
| 2017–18 | 2.243.367 | ▲16,0% | 208.903 | ▲5,8% | 8.286.618 | ▲2,7% | 13.358 | ▲13,2% | 10.752.246 | ▲5,3% |
| 2018–19 | 2.406.594 | ▲7,3% | 195.617 | ▼6,4% | 8.209.610 | ▼0,1% | 11.916 | ▼10,8% | 10.823.737 | ▲0,1% |
| 2019–20 | 2.356.225 | ▼2,1% | 183.999 | ▼5,9% | 8.137.246 | ▼0,9% | 11.328 | ▼4,9% | 10.688.798 | ▼1,2% |
| 2020–21 | 156.433[a] | ▼93,4% | 15.484 | ▼91,6% | 2.181.670 | ▼73,2% | 32.534 | ▲187,2% | 2.386.121 | ▼77,7% |
| 2021–22 | 751.278 | ▲131% | 80.384 | ▲135% | 4.853.699 | ▲76% | 15.450 | ▼53% | 5.700.811 | ▲82% |
| 2022–23 | 2.174.073 | ▲189% | 149.299 | ▲86% | 6.062.223 | ▲25% | 22.156 | ▲43% | 8.407.751 | ▲47% |
| 2023–24 | 2.754.405 | ▲23,6% | 169.961 | ▲12,9% | 7.093.292 | ▲15,7% | 16.694 | ▼12,1% | 10.034.352 | ▲17,6% |
| 2024–25 | 2.900.341 | ▲5,3% | 208.684 | ▲22,8% | 7.372.093 | ▲3,9% | 13.876 | ▼16,9% | 10.494.994 | ▲4,6% |
| 2025–26 | 3.128.631 | ▲7,9% | 234.572 | ▲12,4% | 7.954.828 | ▲7,9% | 15.705 | ▲13,2% | 11.333.736 | ▲8,0% |
Mișcări ale aeronavelor
[modificare | modificare sursă]| An fiscal | Internațional | Regional | Intern | Neprogramat | Total | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Mișcări | Variație % | Mișcări | Variație % | Mișcări | Variație % | Mișcări | Variație % | Mișcări | Variație % | |
| 2004–05 | 4.355 | fără date | 4.242 | fără date | 56.810 | fără date | 27.154 | fără date | 92.561 | fără date |
| 2005–06 | 4.296 | ▼1,4% | 4.169 | ▼1,7% | 58.099 | ▲2,3% | 22.326 | ▼17,8% | 88.890 | ▼4,0% |
| 2006–07 | 4.623 | ▲7,6% | 3.698 | ▼11,3% | 60.470 | ▲4,1% | 22.602 | ▲1,2% | 91.393 | ▲2,8% |
| 2007–08 | 5.019 | ▲8,6% | 3.420 | ▼7,5% | 69.819 | ▲15,5% | 24.027 | ▲6,3% | 102.285 | ▲11,9% |
| 2008–09 | 5.638 | ▲12,3% | 3.340 | ▼2,3% | 65.623 | ▼6,0% | 21.042 | ▼12,4% | 95.643 | ▼6,5% |
| 2009–10 | 4.884 | ▼13,4% | 3.296 | ▼1,3% | 65.020 | ▼0,9% | 19.379 | ▼7,9% | 92.579 | ▼3,2% |
| 2010–11 | 4.868 | ▼0,3% | 3.137 | ▼4,8% | 66.587 | ▲2,4% | 19.031 | ▼1,8% | 93.623 | ▲1,1% |
| 2012–13[b] | 4.906 | ▲0,8% | 3.557 | ▲13,4% | 62.065 | ▼6,8% | 18.545 | ▼2,6% | 89.073 | ▼4,9% |
| 2013–14 | 4.961 | ▲1,1% | 2.855 | ▼19,7% | 60.665 | ▼2,3% | 20.092 | ▲8,3% | 88.573 | ▼0,6% |
| 2014–15 | 5.015 | ▲1,1% | 3.135 | ▲9,8% | 64.269 | ▲5,9% | 18.651 | ▼7,2% | 91.070 | ▲2,8% |
| 2015–16 | 5.568 | ▲11,0% | 4.783 | ▲52,6% | 70.731 | ▲10,1% | 19.139 | ▲2,6% | 100.221 | ▲10,0% |
| 2016–17 | 7.121 | ▲27,9% | 5.048 | ▲5,5% | 71.081 | ▲0,5% | 16.087 | ▼15,9% | 99.337 | ▼0,9% |
| 2017–18 | 9.206 | ▲29,3% | 5.433 | ▲7,6% | 72.110 | ▲1,4% | 16.252 | ▲1,0% | 103.001 | ▲3,7% |
| 2018–19 | 10.490 | ▲13,9% | 4.950 | ▼8,9% | 67.328 | ▼6,6% | 15.898 | ▼2,2% | 98.666 | ▼4,2% |
| 2019–20 | 10.154 | ▼3,2% | 4.206 | ▼15,0% | 65.372 | ▼2,9% | 10.447 | ▼34,3% | 90.179 | ▼8,6% |
| 2020–21 | 1.369[c] | ▼86,5% | 644 | ▼84,7% | 20.287 | ▼69,0% | 16.618 | ▲59,1% | 38.918 | ▼56,8% |
| 2021–22 | 5.202 | ▲280,0% | 2.607 | ▲304,8% | 45.149 | ▲122,6% | 14.738 | ▼11,3% | 67.696 | ▲74,0% |
| 2022–23 | 10.913 | ▲109,8% | 3.704 | ▲42,1% | 52.087 | ▲15,4% | 23.576 | ▲60,0% | 90.280 | ▲33,4% |
| 2023–24 | 14.184 | ▲30,0% | 3.993 | ▲7,8% | 61.482 | ▲18,0% | 19.479 | ▼17,4% | 99.138 | ▲9,8% |
| 2024–25 | 14.391 | ▲1,5% | 4.810 | ▲20,5% | 60.562 | ▼1,5% | 21.542 | ▲10,6% | 101.305 | ▲2,2% |
| 2025–26 | 14.715 | ▲2,3% | 4.596 | ▼4,5% | 62.996 | ▲4,0% | 16.421 | ▼23,8% | 98.728 | ▼2,5% |
Transport
[modificare | modificare sursă]Transport rutier
[modificare | modificare sursă]Aeroportul Internațional Cape Town se află la aproximativ 20 km de centrul orașului și este accesibil de pe autostrada N2, strada Airport Approach asigurând legătura directă între N2 (la ieșirea 16) și aeroport. Aeroportul mai poate fi accesat și indirect, de pe autostrada R300, prin M12, M10 și M22.
Două parcări etajate sunt situate de o parte și de alta a zonei Transport Plaza:
- Parcarea P1 se află la nord de clădirea terminalului central și se întinde pe cinci niveluri. Dispune de 4.050 de locuri de parcare, 6 ascensoare și 8 scări rulante. Pe fiecare nivel există 14 locuri rezervate persoanelor cu dizabilități.
- Parcarea P2 se află la sud de clădirea terminalului central și dispune de 1.749 de locuri de parcare și patru ascensoare, pe cinci niveluri.
Parcările P3 și P4, ambele acoperite, sunt situate de o parte și de alta a clădirii centrale de închiriere auto și pot fi accesate prin tunelul pietonal. Există în total 1.600 de locuri de parcare la umbră, inclusiv parcarea P5, destinată staționării de lungă durată.
Transport public
[modificare | modificare sursă]Operatorul de transport public MyCiTi oferă un serviciu de transfer care leagă aeroportul de stația Civic Center din centrul orașului. Autobuzele pleacă la fiecare 20 de minute, între orele 04:20 și 22:00.[22] Transportul către și dinspre aeroport este asigurat și de taximetre și de diverse companii private de transfer, printre care Uber și Bolt.[5]
Legătură feroviară
[modificare | modificare sursă]Nu există acces feroviar direct la Aeroportul Internațional Cape Town. Agenția Feroviară pentru Pasageri din Africa de Sud (PRASA) a propus o legătură feroviară de 4 km între aeroport și rețeaua feroviară metropolitană existentă din Cape Town.
Distincții
[modificare | modificare sursă]În 2025, Aeroportul Internațional Cape Town a fost desemnat cel mai bun aeroport din lume în clasamentul AirHelp Score, urcând de pe locul al doilea ocupat în 2024. Potrivit opiniilor pasagerilor, aeroportul a obținut rezultate deosebit de bune la capitolele punctualitate și experiența clienților.[23][24]
În același an, în cadrul Skytrax World Airport Awards 2025, aeroportul a fost desemnat cel mai bun aeroport din Africa, cel mai bun personal de aeroport din Africa și cel mai curat aeroport din Africa. Distincția se bazează pe studiul de satisfacție a clienților realizat de Skytrax în 575 de aeroporturi din 100 de țări.[25]
În 2026, în cadrul galei anuale Skytrax World Airport Awards, aeroportul a fost desemnat cel mai bun aeroport din Africa pentru al 11-lea an consecutiv.[26]
- 2009 – Cel mai bun aeroport din Africa, acordat de Skytrax, înaintea Aeroportului Internațional Durban și a Aeroportului Internațional O. R. Tambo.[27]
- 2011 – Cel mai bun aeroport din Africa, acordat de Airports Council International.[28]
- 2012 – Cel mai bun aeroport din Africa, acordat de Skytrax.
- 2013 – Cel mai bun personal de aeroport din Africa, acordat de Skytrax.[29]
- 2013 – Cel mai bun aeroport din Africa, acordat de Skytrax.
- 2018 – Cel mai bun aeroport din Africa, acordat de Skytrax.[30]
Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă]- Avioane staționate la terminalul internațional.
- Ieșirea din sala sosirilor internaționale spre terminalul central.
- Sala de recuperare a bagajelor la sosiri internaționale.
- Sala de recuperare a bagajelor la sosiri internaționale.
- Zona de operațiuni aeriene la plecările internaționale.
- Magazin duty-free de suveniruri la plecările internaționale.
- Salonul business British Airways.
- Salonul business Emirates.
- Birou de informații turistice în terminalul central.
Note explicative
[modificare | modificare sursă]- ↑ Cifre reduse din cauza pandemiei de COVID-19(d).
- ↑ Datele pentru anul fiscal 2011–2012 nu sunt disponibile; variația indicată pentru 2012–2013 este calculată față de 2010–2011.
- ↑ Cifre reduse din cauza pandemiei de COVID-19(d).
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Airports Council International, ed. (), World Airport Traffic Report (în engleză), Wikidata Q109831807
- ↑ en The Economist, Online (). „Top Flights”. The Economist. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ en Bickford-Smith, Vivian; E. Van Heyningen; Nigel Worden (). Cape Town in the twentieth century: an illustrated social history. Cape Town: New Africa Books. p. 120. ISBN 978-0-86486-384-3.
- ↑ en „ACSA – History”. Airports Company South Africa. Arhivat din original la . Accesat în .
- 1 2 en „Cape Town Airport (CPT) Information – Airports Guide to Cape Town”. airports-guides.com. Arhivat din original la . Accesat în .
- 1 2 3 4 en Nicholson, Zara (). „New terminal hailed as a success”. Sunday Argus. IOL. Arhivat din original la . Accesat în .
- 1 2 3 4 5 6 en „ACSA – New Developments”. Airports Company South Africa. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ en „Covid grounds R7bn Cape Town airport expansion”. Independent Online. . Accesat în .
- 1 2 3 4 en Naidoo, Suren (). „Acsa finally reveals R10bn overhaul of Cape Town International Airport”. Moneyweb. Accesat în .
- ↑ en „These are the 10 best airport hotels in the world”. The Independent (în engleză). . Arhivat din original la .
- ↑ en „AIRLINK FLIGHT SCHEDULE”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ en New flights open up Napoleon's hidden Atlantic island to international visitors
- ↑ en „Cathay Pacific to fly non-stop to Cape Town from November”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ en https://beta.regulations.gov/document/DOT-OST-2020-0051-0001 Arhivat în , la Wayback Machine.
- ↑ en „United to start flights to Cape town in December, 2019”.[nefuncțională – arhivă]
- ↑ „United to Become First Airline to Fly Nonstop Between Washington D.C. and Cape Town” (Press release). Chicago: United Airlines. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ en „Cape Town: We're heading back, and here's why you should too”. Ruby. Virgin Atlantic Airways Ltd. . Accesat în .
- ↑ en „ACSA – Cape Town Passenger Statistics”. Airports Company South Africa. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ en „CPT Passenger Statistics” (PDF). Airports Company South Africa. Accesat în .
- ↑ en „ACSA – Cape Town Aircraft Statistics”. Airports Company South Africa. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ en „CPT Aircraft Statistics” (PDF). Airports Company South Africa. Accesat în .
- ↑ en „Last 'Free Friday' for MyCiti inner city loop…for a while”. City of Cape Town. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite "Cape Town International Airport ranked best airport in the world" - ↑ Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite "Cape Town International Airport awarded title of best airport globally" - ↑ Staff Writer (). „Two South African airports ranked among the best in the world”. BusinessTech. Accesat în .
- ↑ Warren Hawkins (). „South African airport named the best in Africa”. TopAuto. Accesat în .
- ↑ en „World Airport Awards 2009 – Regional Results”. Skytrax. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ en "ASQ Award for Best Airport in Africa" Arhivat în , la Wayback Machine. Airports Council International. 14 February 2012. Retrieved 13 April 2012
- ↑ en „Best Airport Staff in Africa”. Arhivat din original la .
- ↑ en „CT HAS AFRICA'S BEST AIRPORT FOR THIRD STRAIGHT YEAR”. Arhivat din original la . Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Aeroportul Internațional Cape Town la Wikimedia Commons