Adina Cezar

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Imag. Adina Cezar.jpg
Imagine Spectacol- Teatrul National Bucuresti.jpg

Adina Cezar (născută Elena Constantina Daneș, la 22 mai 1941, Călimănești, Județul Vâlcea, România) este o coregrafă română.

Date generale[modificare | modificare sursă]

Absolventă a Liceului de Coregrafie din București în 1957 își începe, în același an de absolvire, și activitatea de balerină la Opera Română din București.[1]

Adina Cezar este unul dintre pionierii dansului contemporan românesc ce au introdus o nouă concepție asupra expresivității mișcărilor 

coregrafice.[1]

În anul 1965 participă ca Prim-Balerină la festivalul Champs Elysees, Paris, în Marteau Sans Maitre de Pierre Boulez, spectacol în premieră mondială.

În anul 1967 devine profesor la Liceul de Coregrafie București.

În perioada 1969 -1970 devine bursieră a Guvernul Francez și ulterior Diplomată Schola Cantorum Paris.

În anul 1970 participă la cursuri la Academia de dans Köln, Germania având ca profesori Gleen Tetley, Marija Churiel si apoi la Essen, Germania având ca profesoara pe Pina Bauch.

În anul 1973 fondează, alături de coregraful Sergiu Anghel, grupul de dans „Contemp” si in acelasi an are loc primul spectacol din seria „Nocturn” la Teatrul Tăndărică, București.

În anul 1983 absolvă cursul de maestri coregrafi al Consiliului Culturii din România. În anul 1988 devine bursieră Rambert School of Ballet Londra - Anglia, iar în 1990 este bursieră British Council. În perioada 1992-1994, Adina Cezar, activează ca Lector colaborator la Academia de Teatru și Film din București.[2]

Ca pedagog, își începe activitatea în 1957, la Liceul de Coregrafie din București unde deșfășoară activitatea de profesor de balet clasic și dans modern formând generații de profesioniști: Vavara Ștefănescu, Răzvan Mazilu, Mihai Mihalcea, Liliana Iorgulescu,etc.[3]

Ea realizează coregrafia și regia mai multor spectacole la Opera Română, Teatrul de Dans Clasic și Contemporan "Oleg Danovski" din Constanța, Opera Română din Cluj-Napoca, Teatrul de Revistă din București, Teatrul de Revistă din Constanța și la Casino Victoria.

Este invitată să predea dansul modern și coregrafie la Cursurile Internaționale de la Bari (Italia, 1988).[4]

În anul 1990, grupul Contemp intră într-o nouă faza a evoluției sale și cu sprijinul lui Andrei Pleșu, atunci ministrul culturii, compania devine prima companie de dans contemporan cu activitate artistică permanentă din România.[5]

De-alungul carierei colaborează la realizarea unor filme și piese de teatru, lucrând cu regizorii: Liviu Ciulei, Cătălina Buzoianu, Cornel Todea, Silviu Purcărete, Lucian Sabados, Iulian Mihu, etc.[6]

Din anul 2014 este profesor asociat la Universitatea Națională de Arte București.

Coregrafii, spectacole[modificare | modificare sursă]

Pentru Compania de dans Contemp a semnat regia și coregrafia a peste 20 de spectacole de muzică romanească și străină în țară și străinătate,printre care:

Nisipuri mișcătoare, Ison II - Muzica: Ștefan Niculescu;

Seara latina - Colaj Folcloric;

O ceașcă de fericire - Muzica: Tom Ze;

Fereastra roz - Muzica: K. Jarete;

Zi noapte zi - Chopin Virtual, Muzica: Adrian Enescu;

Intâlniri ratate - Muzica etno;

Tango 1930 - Muzica: Dinu Vasile Moscopol;

Nopți Chiliene - Muzica: Folclor Chilian;

La douașpe trecute fix - Muzica: Petru Mărgineanu - Scenariu: Ana Maria Muntean; colaborare cu T.B.C.T "Oleg Danovski";

Treceri - Muzica: George Balint; Mozart și colegii - Muzica: Mozart [7] ;

Rosu și Negru - înregistrare sonoră a Orchestrei și Corului Operei Naționale din București - dirijor Rasvan Cernat [8]

Proiecții posibile - Opera Națională București, 1991

Adina Cezar, Raluca Ianegic, Segiu Anghel ( Contemp) - Budapesta.jpg

După anul 1990, compania de dans contemporan Contemp, sub conducerea Adinei Cezar, a prezentat spectacole la: [9]

Opera Națională Română din București (1991 și 1992),

Teatrul Evreiesc de Stat (1992, 1993, 1994, 1995),

Festivalul Internațional "George Enescu" - București (1992 și 1995),

Săptămâna Internațională a Muzicii Noi - București (1993, 1994, 1995, 1996),

Festivalul Internațional "Întâlnirile Muzicii Noi" - Brăila (1997, 1998),

Centrul Cultural American - București (1994),

Uniunea Arhitecților din București (1993, 1994),

Uniunea Scriitorilor din București,

Casa Americii Latine din București,

Fundația Culturală Română din București (1993 și 1994),

Jazz Club - cu Harry Tavitian Group (1994),

Teatrul de Operetă "Ion Dacian" (1996, 1997).

În 1995 a susținut un spectacol la Biblioteca Publică de Arte Interpretative din New York. 

Distincții[modificare | modificare sursă]

1982 - Premiul ATM pentru lansarea unui nou stil în coregrafia românească;

1984 - Premiul I și Premiul Criticii - Dresda - Germania la Festivalul Muzicii Rock;

1985 - Premiul I pentru coregrafie și antrenament în competiția liceelor de coregrafie;

1992 - Marele Premiu la prima ediție a Festivalului International de dans Contemp Iași;

1993 - Premiul UNICEF pentru coregrafie la a doua ediție a Festivalului International de dans Contemp Iași;

1995 - Aleasă dintr-un număr 500 de participanți, din întreaga lume, pentru regia și coregrafia de spectacol Denver Colorado - SUA;

1996 - Premiul Criticilor Muzicali pentru spectacolul "Viața o călătorie";

1996 - Premiul Ziarului "Cronica Română";

1997 - Premiul TVR pentru coregrafie originală;

2000 - Marele Premiu pentru coregrafie " 5 Lyre " Budapesta - Ungaria. [3]

2016 - Premiu pentru crearea unor cadre alternative, a unor creații artistice inedite în timpuri deloc favorabile și pentru încurajarea și susținerea tinerilor-

Centrul Național al Dansului București [2]

Din anul 2000, Adina Cezar, este Cetățean de Onoare al Venezuelei - Provincia Lara.

Viața personală[modificare | modificare sursă]

A fost căsătorită între anii 1964-1978 cu compozitorul Corneliu Cezar, împreună cu care are o fiica, arhitect, Yvonne Cezar (prin căsătorie Yvonne Toader).

Filmografie[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Interviuri[modificare | modificare sursă]