Corneliu Cezar

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Corneliu Cezar (n. 22 decembrie 1937, București - d.13 februarie 1997, București) a fost un compozitor român.

Poza din 1980

Date generale[modificare | modificare sursă]

Corneliu Cezar, alături de compozitori și intelectuali români de marcă precum: Octavian Nemescu, Tiberiu Olah, Ștefan Niculescu, Aurel Stroe, Anatol Vieru, Dumitru Capoianu, Pascal Bentoiu, Theodor Grigoriu, Lucian Mețianu [1] , a fost un reprezentant important al Postmodernismului muzical românesc. [1]  

Creația sa se înscrie în zona muzicii culte contemporane.

Corneliu Cezar, a făcut parte dintr-un grup de creatori și prieteni (Octavian Nemescu, Ștefan Niculescu, poeții Nichita Stănescu, Daniel Turcea [2], Ioan Alexandru, pictorii Sorin Dumitrescu, Wanda Mihuleac) care au împărtășit tendințe culturale, filozofice și politice, comune, de avangardă.[3]

De numele său este legată apariția și evoluția Curentului Spectral românesc (în special pe direcția Spectralismului Isonic [4]). A fost promotorul acestui curent în România.[2][5]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Corneliu Cezar 1983

Studiile muzicale le-a început la Liceul de muzică nr. 1 din București (1951-1957), cu Cella Delavrancea (pian), Viorel Cosma (istoria muzicii) etc., continuându-le la Conservatorul București (1957-1962) cu Victor Iușceanu (teorie-solfegiu), Marțian Negrea și Mihail Jora (compoziție), Alfred Mendelsohn și Anatol Vieru (orchestrație), Gheorghe Dumitrescu (armonie) etc.[6].

A fost Secretar muzical al Operei Române din București în perioada 1963-1966.

A fost membru al Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din România , profesor de pian la Liceul de Artă din București (din 1966) și, în ultimii săi ani de viață, profesor la Academia de Teatru și Film București.

A susținut conferințe, concerte-lecții, emisiuni radiofonice. A publicat articole în reviste de specialitate și publicații ale vremii (Muzica, Scînteia, etc.).

A devenit Doctor în Muzicologie din anul 1996, publicându-i-se post-mortem lucrarea doctorală Tratat de Sonologie - Spre o Hermeneutica a Muzicii [7] București, 2003, la Editura Anastasia, în colecția Doctorate de excepție.

A fost căsătorit între anii 1964-1978 cu coregrafa Adina Cezar. A avut trei copii, rezultat a doua căsnicii (Yvonne, Emanuel și Sorina).

Corneliu Cezar 1979

Distincții[modificare | modificare sursă]

  • A fost distins cu Premiul Uniunii Compozitorilor (1984)

Cărți[modificare | modificare sursă]

Lucrări muzicale (lista selectiva)[modificare | modificare sursă]

  • Muzică de scenă, operă:

Galileo Galilei (op, 1, după Bertlot Brecht) Opera din București 16 Dec 1964;

Tinerețe fără bătrânețe 1975 regia Cătălina Buzoianu [8],

Pinocchio (1983), teatru muzical pentru copii, în două acte (libretul de Corneliu Cezar după A. Collodi [9]; )

Marioneta fără sfori (1985), operă în două acte, libretul de Corneliu Cezar.

  • Muzică Corală:

Cant. I: Bariton, cor și orchestră, 1960;

Cant. II: Bariton, cor și orchestră, 1961;

Circuite: Bariton, cor și orchestră, 1961;

Cant. III: Bariton, cor și orchestră,1965;

Flăcări și roți: Suită corală [3]

  • Solo vocal:

Aforism,

Fântâni albastre,

Cremene,

Vis 1961;

Casa mea,

Sentimentul timpului,

Frumoasa noapte,

Bar 1963;

Alpha Lyrae 1983

  • Orchestră:

Cronika-1964;

AUM, 1965;

Taaora: text polinezian, clarinet, orchestră, bandă magnetică - 1968;

Ziua fără sfârșit: orchestră, bandă magnetică - 1972;

Rota -1977 [10]

  • Muzică de film:

Anotimpuri (anul 1963)- regizor Savel Stiopul;

Pâinea noastră (anul 1967)- regizor Gabriel Barta;

Prea mic pentru un război atât de mare (anul 1969)- regizor Radu Gabrea.

Madrigal în Constelația UNESCO ( 2013) cu suita corală "Flăcări și Roți" (în prezentare a Cetății Sighișoara, a Cetății Prejmer și a Mănăstirii Voroneț)- regizor Laurențiu Damian

  • Altele:

Orologiul din Praga (textul Nazim Hikmet) anul 1968;

Golem (textul H. Leivik) anul 1968;

Furtuna (textul Ostrovsky) anul 1971;

Pantonime anul 1971;

Nathan înțeleptul (textul G.E.Lessing) anul 1973;

Pericles (textul W.Shakespeare) anul 1973;

Istoria Hieroglifica (textul Dimitrie Cantemir) anul 1973;

Zamolxes (textul Lucian Blaga) anul 1974;

Cornada (textul Alfonso Sastre) anul 1973;

Descoperirea României (textul Adrian Păunescu-1974);

Omul, continuați sa puneți întrebări (textul Ada D'Albon) anul 1977;

Aristofan, Broaștele ( teatru radiofonic) - regizor Cristian Munteanu [11] [12]

A compus muzica mai multor spectacole ale Teatrului Țăndărică: 1971 – Punguța cu doi bani de Viorica Filipoiu după Ion Creangă (regia Margareta Niculescu), Țăndărică, 1973; Cununa Soarelui, de Nella Stroescu (regia Cătălina Buzoianu) Țăndărică, 1974. [13]

Festival de Muzică Corneliu Cezar[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

 [modificare | modificare sursă]