Corneliu Cezar
Corneliu Cezar | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1] ![]() București, România ![]() |
Decedat | (59 de ani) ![]() București, România ![]() |
Frați și surori | Rodica Szabo |
Căsătorit cu | Adina Cezar (1964-1978) Mihaela Cezar (1982-1997) |
Copii | Yvonne Toader, Emanuel Cezar, Sorina Cezar |
Cetățenie | română |
Ocupație | Compozitor, Cadru didactic univesitar |
Limbi vorbite | limba română ![]() |
Activitate | |
Studii | Universitatea Națională de Muzică București ![]() |
Instrument(e) | Pian |
Modifică date / text ![]() |
Corneliu Cezar (n. , București, România – d. , București, România) a fost un compozitor român.
Date generale[modificare | modificare sursă]
Corneliu Cezar, alături de compozitori și intelectuali români de marcă, precum Octavian Nemescu, Tiberiu Olah, Ștefan Niculescu, Aurel Stroe, Anatol Vieru, Dumitru Capoianu, Pascal Bentoiu, Theodor Grigoriu, Lucian Mețianu, a fost un precursor al postmodernismului în context românesc.[2]
Creația sa se înscrie în zona muzicii culte contemporane.
Corneliu Cezar a făcut parte dintr-un grup de creatori și prieteni (Octavian Nemescu, Ștefan Niculescu, poeții Nichita Stănescu, Daniel Turcea [1], Ioan Alexandru, pictorii Sorin Dumitrescu, Wanda Mihuleac) care au împărtășit tendințe culturale, filozofice și politice comune, de avangardă.[2]
De numele său este legată apariția și evoluția Curentului Spectral românesc, în special pe direcția Spectralismului Isonic[3] A fost inițiatorull acestui curent în România[4].[5][3]
Astfel, el realizează prima lucrare completă de muzică electro-acustică, "AUM", în anul 1965, cu elemente de muzică spectrală, în cadrul Studioului de Muzică Electronică de la Universitatea de Muzică din București.[6]
La Revoluția Română din 1989 a fost semnatar al manifestului „Protest al intelectualilor români”, prin care zeci de intelectuali renumiți își exprimau solidaritatea cu protestatarii din piață și cu spiritul Proclamației de la Timișoara.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Studiile muzicale le-a început la Liceul de muzică nr. 1 din București (1951-1957), cu Cella Delavrancea (pian), Viorel Cosma (istoria muzicii) etc., continuându-le la Conservatorul București (1957-1962) cu Victor Iușceanu (teorie-solfegiu), Marțian Negrea și Mihail Jora (compoziție), Alfred Mendelsohn și Anatol Vieru (orchestrație), Gheorghe Dumitrescu (armonie) etc.[4] Arhivat în , la Wayback Machine.
A fost Secretar muzical al Operei Naționale București în perioada 1963-1966.
A fost membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, profesor de pian la Școala de Muzica nr. 2 (din 1966) și, în ultimii săi ani de viață, profesor la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București.
A susținut conferințe, concerte-lecții, emisiuni radiofonice. A publicat articole în reviste de specialitate și publicații ale vremii: Muzica, Scânteia, etc
A devenit Doctor în Muzicologie din anul 1996, publicându-i-se post-mortem lucrarea doctorală Tratat de Sonologie - Spre o Hermeneutica a Muzicii București, 2003, la Editura Anastasia, în colecția „Doctorate de excepție”.
Familia[modificare | modificare sursă]
A fost căsătorit între anii 1964-1978 cu coregrafa Adina Cezar.
A avut trei copii, rezultat a două căsnicii: Yvonne Toader (din căsătoria cu Adina Cezar), Emanuel Cezar și Sorina Cezar (din căsătoria cu Mihaela Cezar).
A avut trei nepoți (Petru-Sebastian Toader, Maria-Yaelle Toader si Nicholas Mihai Radulescu).
Distincții[modificare | modificare sursă]
1984 - A fost distins cu Premiul Uniunii Compozitorilor din România
Cărți[modificare | modificare sursă]
Introducere în Sonologie, Acțiunea undelor sonore asupra nivelelor fizico-chimic, biologic și psihologic; Editura Muzicală, anul 1984
Tratat de Sonologie - Spre o Hermeneutică a Muzicii, București, 2003, Editura Anastasia, colecția Doctorate de Excepție.
Lucrări muzicale (listă selectivă)[modificare | modificare sursă]
Muzică de scenă, operă[modificare | modificare sursă]
Galileo Galilei (op, 1, după Bertolt Brecht), Opera Națională București, operă într-un act și 3 tablouri, libretul de Corneliu Cezar după piesa lui Bertolt Brecht, 1962;
Tinerețe fără bătrânețe, 1975, regia Cătălina Buzoianu;
Pinocchio,1982, teatru muzical pentru copii, în două acte (libretul de Corneliu Cezar după A. Collodi [5] Arhivat în , la Wayback Machine.;
Marioneta fără sfori (1985), operă în două acte, libretul de Corneliu Cezar. Muzică vocal-simfonică (Cantată I-a, II-a, III-a [1960, 1961, 1965], pentru bariton, cor mixt și orchestră.
Muzică corală[modificare | modificare sursă]
Cant. I: Bariton, cor și orchestră, 1960;
Cant. II: Bariton, cor și orchestră, 1961;
Circuite: Bariton, cor și orchestră, 1961;
Cant. III: Bariton, cor și orchestră,1965;
Flăcări și roți: Suită corală [7]
Solo vocal[modificare | modificare sursă]
Aforism,
Fântâni albastre,
Cremene,
Vis 1961,
Casa mea,
Sentimentul timpului,
Frumoasa noapte,
Bar 1963;
Orchestră[modificare | modificare sursă]
Taaora: text polinezian, clarinet, orchestră, bandă magnetică - 1968;
Ziua fără sfârșit: orchestră, bandă magnetică - 1972;
Rota -1977 [6].pentru sintetizator, chitară, blockflöte și grup orchestral variabil.
Muzică de film[modificare | modificare sursă]
- Anotimpuri (1963);
- Cadențe (Cadences) (1966)
- Pâinea noastră (1967)
- Prea mic pentru un război atît de mare (1970)[8]
- Madrigal în Constelația UNESCO (2013) cu suita corală „Flăcări și Roți” (în prezentarea Cetății Sighișoara, a Cetății Prejmer și a Mănăstirii Voroneț)
Altele[modificare | modificare sursă]
Orologiul din Praga (textul Nazim Hikmet), anul 1968;
Golem (textul H. Leivik), anul 1968;
Furtuna (textul Ostrovsky), anul 1971;
Pantomime, anul 1971;
Nathan înțeleptul (textul G.E.Lessing), anul 1973;
Pericles (textul W.Shakespeare), anul 1973;
Istoria Hieroglifică (textul Dimitrie Cantemir), anul 1973;
Zamolxes (textul Lucian Blaga), anul 1974;
Cornada (textul Alfonso Sastre), anul 1973;
Descoperirea României (textul Adrian Păunescu), anul 1974;
”Broaștele” de Aristofan (teatru radiofonic) - regizor Cristian Munteanu [7] [8].
A compus muzica mai multor spectacole:[modificare | modificare sursă]
Teatrului Țăndărică: "Punguța cu doi bani "de Ion Creanga, adaptare de Viorica Filipoiu Premiera 05.12.1973, regia Margareta Niculescu;
Teatrului Țăndărică: Cununa Soarelui de Nella Stroescu, regia Cătălina Buzoianu, 1974. [9];
Teatrul Mic: Omul, continuați să puneți întrebări (textul Ada D'Albon) anul 1977
Teatrul National București: Patima Roșie, regia Cornel Toader, 1965
Teatrul Bulandra: Cazul Oppenheimer, regia Cornel Toadea, 1966
Teatrul Ion Creangă: Pinocchio, regia Cornel Toadea, 1982
Festival de Muzică Corneliu Cezar[modificare | modificare sursă]
- În data de 8 aprilie 2015 a avut loc prima ediție a Festivalului de Muzica Corneliu Cezar..
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b Corneliu Cezar, Autoritatea BnF
- ^ admin, Corneliu Cezar (în engleză)
- ^ „Cultura | Un alchimist al sunetelor”. web.archive.org. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ artevezi (). „Octavian Nemescu. O spirală în spectralism și neo-ortodoxism”. ArTeVezi. Accesat în .
- ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „ElectroBlog Ro: Vechile Sintetizatoare”. septymoldovan.blogspot.com. Accesat în .
- ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Prea mic pentru un război atât de mare”. www.istoriafilmuluiromanesc.ro. Accesat în .
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- http://books.google.ro/books?id=h3KFtgAACAAJ&dq=Corneliu+Cezar&hl=en&sa=X&ei=niZIVIPGDOTgywPn9YCoCg&redir_esc=y
- http://books.google.ro/books?id=PdALGwAACAAJ&dq=Corneliu+Cezar&hl=en&sa=X&ei=niZIVIPGDOTgywPn9YCoCg&redir_esc=y
- http://books.google.ro/books?id=qU_TPgAACAAJ&dq=Corneliu+Cezar&hl=en&sa=X&ei=niZIVIPGDOTgywPn9YCoCg&redir_esc=y
- http://books.google.ro/books?id=j0gcEPkzKGIC&pg=PA474&dq=Corneliu+Cezar&hl=en&sa=X&ei=niZIVIPGDOTgywPn9YCoCg&redir_esc=y#v=onepage&q=Corneliu%20Cezar&f=false
- http://books.google.ro/books?id=mDpLAAAAYAAJ&q=Corneliu+Cezar&dq=Corneliu+Cezar&hl=en&sa=X&ei=niZIVIPGDOTgywPn9YCoCg&redir_esc=y
- MGG, Die Musik in Geschichte und Gegenwart, Allgemeine Enzyklopädie der Musik, Supplement, Editura Bärenreiter, Kassel, Basel, Londra, New York, Praga, ISBN 978-3-7618-1139-9; Editura Metzler,Stuttgart, Weimar, ISBN 978-3-476-41033-7; 2008
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- http://muzica.cimec.ro/ Înregistrări ale muzicii lui Corneliu Cezar, pe site-ul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (format mp3)
- http://www.romania-muzical.ro/emisiuni/es.htm?sh=107&ed=762&arh=1&y=2010 Modernul radical de Prof. univ. dr. Valentina Sandu-Dediu Arhivat în , la Wayback Machine.
- http://www.romania-muzical.ro/emisiuni/es.htm?sh=107&ed=249&arh=1&y=2009 Accente ideologice 1977-1989 Prof. univ. dr. Valentina Sandu-Dediu Arhivat în , la Wayback Machine.
- The Guardian - Stewart Lee: "Well, like many people, Johnson included, I should imagine, say the word Romania to me, and I think instantly of Stefan Niculescu, Octavian Nemescu and Corneliu Cezar."
- Grove Music Online: https://www.oxfordmusiconline.com/grovemusic/view/10.1093/gmo/9781561592630.001.0001/omo-9781561592630-e-0000044960?fbclid=IwAR3GRdeQTarEOUpCdtPwtYm2x688K8AHVRPSpVLXKNCkeWSLFzk8YC0cwh4