A (dezambiguizare)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

„A” se poate referi la:

Piesă inscripționată cu litera A

Simboluri și abrevieri[modificare | modificare sursă]

În alfabetul roman[modificare | modificare sursă]

În alfabetul românesc[modificare | modificare sursă]

  • A, a indică prima literă urmată de litera Ă, ă

În astronomie[modificare | modificare sursă]

A indică un Spectru stelar de mare luminozitate, de culoare albă și de o temperatură cuprinsă între 8.000 0C și 12.000 0C. Apar foarte numeroase atât datorită strălucirii lor absolute cât și datorită unei reale abundențe în spațiu. În spectrul lor domină razele de hidrogen. Această clasă („Clasa A”) este împărțită în 10 subclase numerotate de la A0 la A9.

Acestei clase îi aparțin stele precum: Sirius, Altair, Vega etc..

În biochimie[modificare | modificare sursă]

În codificarea aminoacizilor ordinari, A este abrevierea alaninei.

În codificarea Acizilor nucleici, A este abrevierea adeninei.

În chimie[modificare | modificare sursă]

Acidul A este un derivat sulfuric al naftolo.

În electricitate[modificare | modificare sursă]

A este simbolul Amperului – unitatea de măsură a curentului electric.

În fizică[modificare | modificare sursă]

În geografie[modificare | modificare sursă]

Toponim geografic european.

În informatică[modificare | modificare sursă]

În logică[modificare | modificare sursă]

În matematică[modificare | modificare sursă]

  • a indică o semiaxă a unei figuri conice, adică elementul unei determinante sau a unei matrice, caz în care este afectată de două indice ar,s. Simbolul Ar,s, indică complexul algebric a lui ar,s într-o determinantă.
  • A deseori este folosit cu sens de cifră care are valoarea 10 în sistemul de numerotare hexazecimal ca și în alte sisteme cu baza mai mare sau egală cu 11.
  • A=B este titlul unei lucrări științifice a lui Doron Zeilberger.

În mecanică[modificare | modificare sursă]

În mecanică cuantică[modificare | modificare sursă]

  • indică amplitudinea unei radiații

În sculptură[modificare | modificare sursă]

Un desen sculptat reprezentând o literă "A".

În medicină[modificare | modificare sursă]

În metrologie[modificare | modificare sursă]

  • a este simbolul care abreviază atto-, prefixul SI care exprimă factorul 10−18.
  • a este simbolul ariei – unitate de măsură a suprafețelor.

În muzică[modificare | modificare sursă]

A este denumirea în notația muzicală literală a notei la natural (vezi Solfegiere). Pornind de aici, litera poate desemna una dintre cele două tonalități din „la”. Majuscula „A” simbolizează în notația germană tonalitatea la major (scris pe larg ca A dur sau A-dur), în vreme ce minuscula „a” trimite către la minor (scris și a moll sau a-moll). De asemenea (scris ca majusculă), simbolizează instrumentele acordate în la (de exemplu, clarinet în A, trompetă în A).[1]

A mai poate reprezenta (în scriitura corală, dar și pentru anumite instrumente muzicale) vocea sau instrumentul de Alto.[1] Abrevierea se aplică chiar și în limbile care numesc registrul respectiv prin denumirea contralto.

A va reprezenta și prima secțiune a unei forme muzicale bipartite, tripartite sau rondo.[1]

A este titlul unui album al formației Jethro Tull, produs în 1980.

În enumerare[modificare | modificare sursă]

În diferite sisteme de numerotare medio-orientale „a” este echivalent cu „1”; astfel de exemplu în limba greacă, alfa este folosit pentru „1” (în seria unităților, în seria miilor este echivalentul lui „1000”); la fel în țările arabe și semite: aleph este folosit pentru „1”.

În telecomunicații[modificare | modificare sursă]

A indică emisiunea radioelectrică a modulației de amplificare. Câteva exemple:

  • A 1 – emisiunea telegrafică a undelor persistente;
  • A 2 – emisiunea telegrafică modulată a frecvenței audio;
  • A 3 – emisiunea telefonică completă;
  • A 4 – emisiunea prin facsimil;
  • A 5 – emisiunea televiziunii;
  • A 9 – emisiunea compusă în cazurile non-contemplate în precedență.

În sport[modificare | modificare sursă]

A – aproape pretutindeni denumește prima grupă calitativă a ramurei sportive.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Iosif Sava și Luminița Vartolomei, Dicționar de muzică, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979, pag. 7
Dezambiguizare Pagina aceasta de dezambiguizare listează articolele care au titluri identice sau susceptibile de confuzie.
Dacă ați ajuns aici prin intermediul unei legături interne care trebuia să trimită direct la un articol, vă rugăm să o corectați.