Alfred Ayer

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la A. J. Ayer)
A. J. Ayer

A. J. Ayer
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Londra, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei Modificați la Wikidata
Decedat (78 de ani)[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Londra, Anglia, Regatul Unit Modificați la Wikidata
PărințiJules Louis Cyprian Ayer[*][[Jules Louis Cyprian Ayer (Peerage person ID=140234)|​]][5] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuGrace Isabel Renée Lees[*][[Grace Isabel Renée Lees ((died 1980))|​]] (din )
Alberta Wells[*][[Alberta Wells (American journalist , novelist and broadcaster (1925–2003))|​]] (din )
Vanessa Salmon[*][[Vanessa Salmon ((1936-1985))|​]] (din ) Modificați la Wikidata
CopiiJulian Ayer[*][[Julian Ayer ((died 2004))|​]][5] Modificați la Wikidata
Cetățenie Regatul Unit Modificați la Wikidata
Religieateism Modificați la Wikidata
Ocupațiefilosof al științei[*]
pedagog[*]
filozof
cadru didactic universitar[*]
scriitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[6][7] Modificați la Wikidata
Filozofi occidentali
Filozofia secolului XX
Școală/tradițieFilozofie analitică , failibilism
Interese principale
Filozofia limbajului, Epistemologie, Etică, Înțeles
Idei importante
Pozitivism logic, Principiul verificării, Etică emotivistă
InfluențeA influențat
Hume, Cercul de la Viena, Popper, Russell, Wittgenstein, KantR. M. Hare, Strawson, Honderich

Sir Alfred Jules Ayer (n. , Londra, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei – d. , Londra, Anglia, Regatul Unit), cunoscut ca A. J. Ayer a fost un filosof britanic care a susținut pozitivismul logic, în acest sens a publicat și cărțile: Language, Truth and Logic (Limbaj, adevăr și logică) în 1936 și The Problem of Knowledge (Problema cunoașterii) în 1956.

Ayer a fost profesor de Filozofia minții și logică la University College London între anii 1946 - 1959, iar mai târziu profesor de logică la University of Oxford. Între anii 1951 - 1952 a fost președinte la Aristotelian Society.

Operă[modificare | modificare sursă]

  • 1936, Language, Truth, and Logic, London: Gollancz. (2nd. Edition, 1946.)
  • 1940, The Foundations of Empirical Knowledge, London: Macmillan.
  • 1954, Philosophical Essays, London: Macmillan. (Essays on freedom, phenomenalism, basic propositions, utilitarianism, other minds, the past, ontology.)
  • 1957, The conception of probability as a logical relation, in S. Korner, ed., Observation and Interpretation in the Philosophy of Physics, New York, N.Y.: Dover Publications.
  • 1956, The Problem of Knowledge, London: Macmillan.
  • 1963, The Concept of a Person and other Essays, London: Macmillan. (Essays on truth, privacy and private languages, laws of nature, the concept of a person, probability.)
  • 1967, Has Austin Refuted the Sense-Data Theory? Synthese vol. Xviii, pp. 117–40. (Reprinted in Ayer 1969).
  • 1968, The Origins of Pragmatism, London: Macmillan.
  • 1969, Metaphysics and Common Sense, London: Macmillan. (Essays on knowledge, man as a subject for science, chance, philosophy and politics, existentialism, metaphysics, and a reply to Austin on sense-data theory.)
  • 1971, Russell and Moore: The Analytical Heritage, London: Macmillan.
  • 1972a, Probability and Evidence, London: Macmillan.
  • 1972b, Bertrand Russell, London: Fontana.
  • 1973, The Central Questions of Philosophy, London: Weidenfeld.
  • 1979, Replies, in G. Macdonald, ed., Perception and Identity, London: Macmillan.
  • 1980, Hume, Oxford: Oxford University Press
  • 1982, Philosophy in the Twentieth Century, London: Weidenfeld.
  • 1984, Freedom and Morality and Other Essays, Oxford: Clarendon Press.
  • 1986, Ludwig Wittgenstein, London: Penguin.
  • 1977, Part of My Life, London: Collins.
  • 1984, More of My Life, London: Collins.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b c d A. J. Ayer, SNAC, accesat în  
  3. ^ a b c d Sir Alfred Jules Ayer, The Peerage, accesat în  
  4. ^ a b c d A J Ayer, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  5. ^ a b The Peerage 
  6. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  7. ^ Czech National Authority Database, accesat în