Álmos

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Principele Álmos

Principele Álmos (IPA: [a:lmoʃ]) (n. cca. 820 - d. 895) este tatăl lui Árpád, fondatorul primei case regale ungurești.

Elemente istorice[modificare | modificare sursă]

Fiul lui Ögyek și al Emesei, foarte probabil s-a născut prin 820, a preluat comanda triburilor maghiare prin 858 și a păstrat acest rol de conducător până la moarte, prin 895.

A întărit alianțele cu ceilalți șase lideri ai grupurilor tribale maghiare (Ond, Kond, Elõd, Huba, Tas și Tühütüm) și a tăbărât pe teritoriul hanatului hazar, călăuzind triburile spre Occident, găsind un nou spațiu de popas în regiunea Etelköz, de unde au reușit să respingă atacurile pecenegilor.

Contrar obiceiurilor tribale, a reușit să transmită puterea fiului său, Árpád. Cât privește cauza morții sale sunt două ipoteze: 1) a fost asasinat și 2) posibil să fie vorba și de un sacrificiu uman (pe care el l-a acceptat senin); din păcate, însă, nu sunt informații istorice precise.

Elemente legendare[modificare | modificare sursă]

Conform legendei, mama sa - Emese - ar fi văzut în vis un Turul (o pasăre sacră, Falconiformes) zburând spre ea și fecundând-o; ar mai fi visat și că ea ar fi pântecele din care se nasc mulțime de mari regi, dar că aceștia ar fi domnit în pământuri străine. Această legendă explică de altfel și numele fiului ei Álmos (adică: "acela care a fost visat"), dar legenda voia totodată să explice și originea divină a suveranilor maghiari.

Cât despre moartea sa, aceasta ar fi fost prevestită de o profeție conform căreia el ar fi fost strămoșul unei dinastii de mari suverani, dar că nu va avea nicicând privilegiu de a păși în Panonia.

Ambele legende au ajuns la noi din și prin codexuri medievale din sec. al XIII-lea adică într-o epocă deja creștină. De aceea cercetătorii istorici consideră că nu ar fi cu totul de exclus faptul ca autorul (sau redactorul) codexurilor medievale să fi preluat elemente din povestirile biblice; într-adevăr, sunt evidente asemănările cu Buna-Vestire făcută de înger Mariei și cu narațiunea vieții lui Moise, care a fost împiedicat prin moarte să intre în pământul Canaan, spre care a condus poporul pe care l-a eliberat.

Bibliografea[modificare | modificare sursă]

  • Györffy, G., Święty Stefan I.: Król Węgier i jego dzieło, Warszawa 2003, s. 67-71.