Măgina, Alba: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
m r2.6.4) (Robot interwiki: Adăugat: uk:Меджина; modificări cosmetice
Linia 21: Linia 21:


== Istoric ==
== Istoric ==
Pe [[Harta Iosefină]] a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 139) localitatea apare sub numele de „Musina”. În sat exista în acea perioadă o mănăstire (marcată pe hartă).
Pe [[Harta Iosefină]] a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 139) localitatea apare sub numele de „''Musina''”. În sat exista în acea perioadă o mănăstire (marcată pe hartă).

==Vechea mănăstire==
Mănăstirea de aici avea un interior de 120 orgii (stânjeni vienezi) lungime și 100 orgii lățime. Averea consta dintr-un arător de 10 găleți<ref>1 găleată = 80 litri de cereale.</ref>, un fânaț de 2 care de fân și o vie. În anul 1745 moara mănăstirii a fost ocupată de colegiul reformat-calvin din [[Aiud]]. Înainte de 1759 trăia în mănăstire un călugăr Sofronie Pavlovici, care în urma agitației lui Sofronie părăsește mănăstirea. În 1762 se reîntoarce, ducând la [[Blaj]] o parte din averea mobilă a mănăstirilor din Geoagiul de Sus și Râmeț. În 1764 în mănăstirea de la Măgina trăia același călugăr Sofronie Pavlovici. Șematismul<ref>Șematism (schematism): descriere schematică a diecezei catolice, cu consemnarea tuturor preoților, după anumite rubrici.</ref> jubilar al arhidiecezei Blajului din 1900 afirmă că mănăstirea ar fi fost întemeiată în anul 1611<ref>http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/culturacrestina/1919/BCUCLUJ_FP_279432_1919_008_007_008.pdf Vechile mănăstiri românești din Ardeal</ref>.


== Obiectiv memorial ==
== Obiectiv memorial ==
*''Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial''. Monumentul este amplasat în centrul localității, fiind ridicat în memoria eroilor români căzuți în Primul Război Mondial, prin contribuția locuitorilor, în anul 1923. Monumentul este de tip obelisc și este realizat din piatră de calcar, iar împrejmuirea este asigurată de un gard din țevi metalice, fixate în stâlpi de beton. Pe fațada obeliscului este un înscris comemorativ: „''1914-1919- VOUĂ CARE N-AȚI MAI VENIT ACASĂ VI SE VA RIDICA ACEST SMERIT SEMN DE VEȘNICĂ RECUNOȘTINȚĂ''“. La baza monumentului, în plan frontal, este înscris: „''S-A RIDICAT DE POPORUL RECUNOSCĂTOR ÎN ANUL 1923''“.
*''Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial''. Monumentul este amplasat în centrul localității, fiind ridicat în memoria eroilor români căzuți în Primul Război Mondial, prin contribuția locuitorilor, în anul 1923. Monumentul este de tip obelisc și este realizat din piatră de calcar, iar împrejmuirea este asigurată de un gard din țevi metalice, fixate în stâlpi de beton. Pe fațada obeliscului este un înscris comemorativ: „''1914-1919- VOUĂ CARE N-AȚI MAI VENIT ACASĂ VI SE VA RIDICA ACEST SMERIT SEMN DE VEȘNICĂ RECUNOȘTINȚĂ''“. La baza monumentului, în plan frontal, este înscris: „''S-A RIDICAT DE POPORUL RECUNOSCĂTOR ÎN ANUL 1923''“.

== Note ==
{{reflist}}





Versiunea de la 17 ianuarie 2012 12:27

Format:CutieSate2

Măgina pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Sectio 139)

Măgina este o localitate în județul Alba, Transilvania, România. Se află la 3 km de municipiul Aiud, 37 km de Alba Iulia, 42 km de Turda și 70 km de Cluj.

Istoric

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 139) localitatea apare sub numele de „Musina”. În sat exista în acea perioadă o mănăstire (marcată pe hartă).

Vechea mănăstire

Mănăstirea de aici avea un interior de 120 orgii (stânjeni vienezi) lungime și 100 orgii lățime. Averea consta dintr-un arător de 10 găleți[1], un fânaț de 2 care de fân și o vie. În anul 1745 moara mănăstirii a fost ocupată de colegiul reformat-calvin din Aiud. Înainte de 1759 trăia în mănăstire un călugăr Sofronie Pavlovici, care în urma agitației lui Sofronie părăsește mănăstirea. În 1762 se reîntoarce, ducând la Blaj o parte din averea mobilă a mănăstirilor din Geoagiul de Sus și Râmeț. În 1764 în mănăstirea de la Măgina trăia același călugăr Sofronie Pavlovici. Șematismul[2] jubilar al arhidiecezei Blajului din 1900 afirmă că mănăstirea ar fi fost întemeiată în anul 1611[3].

Obiectiv memorial

  • Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Monumentul este amplasat în centrul localității, fiind ridicat în memoria eroilor români căzuți în Primul Război Mondial, prin contribuția locuitorilor, în anul 1923. Monumentul este de tip obelisc și este realizat din piatră de calcar, iar împrejmuirea este asigurată de un gard din țevi metalice, fixate în stâlpi de beton. Pe fațada obeliscului este un înscris comemorativ: „1914-1919- VOUĂ CARE N-AȚI MAI VENIT ACASĂ VI SE VA RIDICA ACEST SMERIT SEMN DE VEȘNICĂ RECUNOȘTINȚĂ“. La baza monumentului, în plan frontal, este înscris: „S-A RIDICAT DE POPORUL RECUNOSCĂTOR ÎN ANUL 1923“.

Note

  1. ^ 1 găleată = 80 litri de cereale.
  2. ^ Șematism (schematism): descriere schematică a diecezei catolice, cu consemnarea tuturor preoților, după anumite rubrici.
  3. ^ http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/culturacrestina/1919/BCUCLUJ_FP_279432_1919_008_007_008.pdf Vechile mănăstiri românești din Ardeal


AB Acest articol despre o localitate din județul Alba este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.