Limbă moartă

După câteva definiţii o limbă dispărută este o limbă care nu mai are vorbitori, iar o limbă moartă este o limbă care nu mai este vorbita de nimeni ca limba lor materna. In mod normal transformarea într-o limba dispărută are loc când limba moare in timp ce este înlocuită direct de alta. De exemplu: limba coptă, care a fost înlocuită de limba arabă, si multe limbi native americane, care au fost înlocuite de limba engleză, franceză, spaniolă, sau portugheză.

Dispariţia unei limbi are loc şi când o limba evoluează rapid sau asimilează pana când dă naştere la un urmaş. La fel este şi în cazul englezei vechi care este strămoaşa englezei moderne.

În unele cazuri, o limbă dispărută mai este folosită pentru funcţii ştiinţifice, legale, sau bisericeşti. Limba slavonă, Avestana, copta, tibetana veche şi gî'îz sunt printre multe alte limbi dispărute folosite ca limbi sacre.

O limbă care are vorbitori nativi se numeşte limba moderna. Din punct de vedere etimologic sunt 6912 limbi in viată. Limba ebraică este un exemplu de limba altădată dispărută care a devenit o limba liturgica şi a fost reînviată. Sunt şi alte încercări de reînviere a limbilor. De exemplu, şcolarii tineri din satul Mathoor (India) folosesc Sanscrit ca şi limbă reînviată. În general, succesul acestor încercări este un subiect controversat, deoarece nu este sigur că aceste limbi vor deveni materne pentru un colectiv de vorbitori.

Vezi şi

• Listă de limbi dispărute
  
• Categorie:Limbi dispărute

Pagini externe

• The Dodo's Fate: How languages become extinct
• Linguist List - List of Ancient and Extinct Languages&A list of ancient and extinct languages with temporary codes

Bibliografie

• Adelaar, Willem F. H.; & Muysken, Pieter C. (2004). The languages of the Andes. Cambridge language surveys. Cambridge University Press. ISBN 9780521362757.
• Brenzinger, Matthias (ed.) (1992) Language Death: Factual and Theoretical Explorations with Special Reference to East Africa. Berlin/New York: Mouton de Gruyter. ISBN 978-3-11-013404-9.
• Campbell, Lyle; & Mithun, Marianne (Eds.). (1979). The languages of native America: Historical and comparative assessment. Austin: University of Texas Press. ISBN 0292746245.
• Dorian, Nancy C. (1978). Fate of morphological complexity in language death: Evidence from East Sutherland Gaelic. Language, 54 (3), 590-609.
• Dorian, Nancy C. (1981). Language death: The life cycle of a Scottish Gaelic dialect. Philadelphia: University of Pennsylvania Press. ISBN 0812277856.
• Dressler, Wolfgand & Wodak-Leodolter, Ruth (eds.) (1977) Language death (International Journal of the Sociology of Language vol. 12). The Hague: Mouton.
• Gordon, Raymond G., Jr. (Ed.). (2005). Ethnologue: Languages of the world (15th ed.). Dallas, TX: SIL International. ISBN 1-55671-159-X. (Online version: http://www.ethnologue.com).
• Harrison, K. David. (2007) When Languages Die: The Extinction of the World's Languages and the Erosion of Human Knowledge. New York and London: Oxford University Press. ISBN 9780195181920.
• Mithun, Marianne. (1999). The languages of Native North America. Cambridge: Cambridge University Press. ISBN 0-521-23228-7 (hbk); ISBN 0-521-29875-X.
• Mohan, Peggy; & Zador, Paul. (1986). Discontinuity in a life cycle: The death of Trinidad Bhojpuri. Language, 62 (2), 291-319.
• Sasse, Hans-Jürgen (1992) 'Theory of language death', in Brenzinger (ed.) Language Death, pp. 7–30.
• Schilling-Estes, Natalie; & Wolfram, Walt. (1999). Alternative models of dialect death: Dissipation vs. concentration. Language, 75 (3), 486-521.
• Sebeok, Thomas A. (Ed.). (1973). Linguistics in North America (parts 1 & 2). Current trends in linguistics (Vol. 10). The Hauge: Mouton. (Reprinted as Sebeok 1976).
• Skutnabb-Kangas, Tove. (2000). Linguistic genocide in education or worldwide diversity and human rights? Mahwah, New Jersey: Lawrence Erlbaum Associates. ISBN 0-8058-3468-0.