August Wilhelm Schlegel: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
→‎Opera: introducere subcapitol
Linia 59: Linia 59:


==Legături externe==
==Legături externe==
* {{en icon}} [http://www.gutenberg.org/author/August+Wilhelm+Schlegel Operele lui A. W. Schlegel la ''Project Gutenberg'']
* {{de icon}} [http://gutenberg.spiegel.de/authoren/schlegla.htm Schlegel la ''Projekt-Gutenberg-DE'']
* {{en icon}} [http://www.mkone.org/art/translating-shakespeare Privin traducerea lui Shakespeare de către Schlegel]






Versiunea de la 10 februarie 2008 17:45

August Wilhelm Schlegel

August Wilhelm Schlegel a fost poet, istoric, critic şi teoretician literar german. Împreună cu fratele său, Friedrich Schlegel, a fost mentor spiritual al şcolii romantice de la Jena.

Biografie

Se naşte pe 8 septembrie 1767 la Hanovra, fiind al patrulea copil al pastorului evanghelic-luteran Johan Adolf Schlegel. Mai intâi studiaza la Göttingen teologia şi filologia. Gottfried August Burger îi este un adevărat mentor în domeniul traducerilor, atât din limbile clasice, cât şi din cele moderne.

În perioada 1791-1795 activează ca profesor, dar şi în domeniul criticii şi recenziei literare. În anii imediat următori (1795-1801) îl vedem la Jena unde se afirmă în cercul unor personalităţi ca: Johann Gottlieb Fichte, Ludwig Tieck, Novalis, fratele său Friedrich Schlegel, viitoarea sa soţie, Caroline. În aceeasi nouă direcţie pe care aceştia o imprimă poeziei şi criticii, militează şi ziarul Athenaeum, redactat de cei doi fraţi Schlegel. În acest ziar apar şi traducerile sale din piesele lui Shakespeare.(Traducerile au fost întregite ulterior de către Dorothea Tieck şi Wolf von Baudissin şi sunt şi astăzi versiuni standard în literatura germană).

Datorită unor polemici, în 1801 Schlegel se mută la Berlin. Aici susţine o serie de prelegeri (Über schöne Literatur und Kunst 1884) făcând paralele între literaturile clasice, germană, provensală şi romanică (spaniolă si italiană).

Dupa despărţirea de Caroline, în 1803, intră în compania celebrei Madame de Staël, pe care o însoţeşte fie la castelul Coppet ( astăzi o localitate elveţiană lângă graniţa cu Italia) lângă lacul Geneva, fie în lungi călătorii prin Olanda, Austria, Rusia, Danemarca şi Suedia. În această perioadă Schlegel susţine prelegerile sale literare privind traducerile pe care le-a efectuat din Shakesperae, Calderon şi cele referitoare la literatura clasică, nu numai europeană (Dante, Cervantes), dar şi cea orientală.

În 1815 a fost ridicat la rangul de nobil.

Spre batrâneţe steaua sa a început să apună: Prelegerile despre teoria şi istoria artelor vizuale(Vorlesungen uber Theorie und Geschichte der bildenden Kunste), ţinute la Berlin în 1827, au reprezentat un eşec.

Schlegel s-a stins din viaţă la Bonn pe 12 mai 1845.






Opera

Contribuţii

Ca poet, Schlegel nu a fost prea strălucit, dar ca traducător are realizări valoroase. În ceea ce priveşte critica literară, a pus în practică principiul romantic conform căruia înainte de a judeca valoarea unei opere, trebuie mai intâi să o înţelegem şi să o interpretăm corect.

Ca filolog, poate fi considerat iniţiatorul studiului sanscritei în Germania, publicând Bhagavad Gita şi Ramayana în germană. Propune pentru prima dată clasificarea tipologică a limbilor (în aglutinante, flexibile, incorporante şi izolante).

Scrieri

  • (traducere în germană): W. Shakespeare, Opere dramatice, 9 volume (W. Shakespeare, Dramatische Werke), 1797-1810
  • Athenaeum, 3 vol. 1798-1800
  • Poezii (Gedichte), 1800
  • Despre literatura şi arta frumoasă (Über schöne literatur und Kunst), 1801/1804
  • Jon, 1803
  • Antologie din poezia italiană, spaniolă, portugheză (Blumensträuße itlienischer, spanischer und portugiesischer Poesie) 1803
  • Teatru spaniol (Spanisches Theater) 2 vol., 1803-1809
  • Despre arta şi literatura dramatică, prelegeri în 3 vol. (Über dramatische Kunst und Literatur), 1809/1811
  • Opere poetice (Poetische Werke), 2 vol. 1811
  • Biblioteca indiană, 3 volume (Indische Bibliothek) 1820-1830
  • Bhagavad-Gita, 1823
  • Opere postume , 1846
  • Opera integrală, 16 volume (Sämtliche Werke) 1846-1848

Note

Bibliografie

  • Danţiş Gabriela- Scriitori străini, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981

Vezi şi

Legături externe