Sari la conținut

Sabba S. Ștefănescu: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
mFără descriere a modificării
Biografie +Legături externe -Vezi şi
Linia 1: Linia 1:
[[Imagine:Sabba S. Ştefănescu 480x640.jpg|150px|thumb|right|Sabba S. Ştefănescu]]
'''Sabba S. Ştefănescu''' (n. [[20 iulie]] [[1902]], [[Bucureşti]] – d. [[15 aprilie]] [[1994]], [[Bucureşti]]) a fost un geofizician român, profesor universitar, membru al [[Academia Română|Academiei Române]]. Este considerat, împreună cu [[Liviu Constantinescu]], drept fondator al şcolii române de [[geofizică]].
'''Sabba S. Ştefănescu''' (n. [[20 iulie]] [[1902]], [[Bucureşti]] – d. [[15 aprilie]] [[1994]], [[Bucureşti]]) a fost un geofizician român, profesor universitar, membru al [[Academia Română|Academiei Române]]. Este considerat, împreună cu [[Liviu Constantinescu]], drept fondator al şcolii române de [[geofizică]].


==Biografie==
[[Imagine:Sabba S. Ştefănescu 480x640.jpg|180px|thumb|right|Sabba S. Ştefănescu]]
Născut ca al treilea şi cel mai mic fiu al profesorului de [[paleontologie]] [[Sabba Ştefănescu]] şi al soţiei sale Constanţa (n. Demetrescu-Negrea), a urmat clasele primare privat şi, după câţiva ani la [[Colegiul Naţional Sfântul Sava|liceul Sf. Sava]], a plecat în 1917 împreună cu familia la Paris, unde tatăl său avea de îndeplinit o misiune diplomatică; aici a obţinut bacalaureatul la liceul St. Louis (1919). A studiat la prestigioasa ''École des Mines'', obţinând diploma de inginer de mine (1923). Înapoiat în ţară, a lucrat un timp în Valea Jiului. În 1927 a fost angajat la Institutul Geologic al României, unde a început studiile de prospecţiune electrică a subsolului, pe care le-a continuat toată viaţa.
Născut ca al treilea şi cel mai mic fiu al profesorului de [[paleontologie]] [[Sabba Ştefănescu]] şi al soţiei sale Constanţa (n. Demetrescu-Negrea), a urmat clasele primare privat şi, după câţiva ani la [[Colegiul Naţional Sfântul Sava|liceul Sf. Sava]], a plecat în 1917 împreună cu familia la Paris, unde tatăl său avea de îndeplinit o misiune diplomatică; aici a obţinut bacalaureatul la liceul St. Louis (1919). A studiat la prestigioasa ''École des Mines'', obţinând diploma de inginer de mine (1923). Înapoiat în ţară, a lucrat un timp în Valea Jiului. În 1927 a fost angajat la Institutul Geologic al României, unde a început studiile de prospecţiune electrică a subsolului, pe care le-a continuat toată viaţa.


Linia 13: Linia 14:


==Bibliografie==
==Bibliografie==
* S. Ştefănescu în colaborare cu C. şi M. Schlumberger: {{fr icon}} [http://www.ionsabbastefanescu.de/Schlumberger.pdf ''Sur la distribution électrique potentielle autour d'une prise de terre ponctuelle dans un terrain à couches horizontales, homogènes et isotropes''], Le journal de physique et le radium, Série 7, Tome 1, pp.132-140, 1930.
*S. Ştefănescu în colaborare cu C. şi M. Schlumberger: {{fr icon}} [http://www.ionsabbastefanescu.de/Schlumberger.pdf ''Sur la distribution électrique potentielle autour d'une prise de terre ponctuelle dans un terrain à couches horizontales, homogènes et isotropes''], Le journal de physique et le radium, Série 7, Tome 1, pp.132-140, 1930.
* Sabba S. Ştefănescu: {{fr icon}}''Un "hobby" mathématique'', Revue roumaine de géologie, géophysique et géographie, Série de géophysique, Tome 31, pp.89-93, 1987.
*Sabba S. Ştefănescu: {{fr icon}}''Un "hobby" mathématique'', Revue roumaine de géologie, géophysique et géographie, Série de géophysique, Tome 31, pp.89-93, 1987.
* Liviu Constantinescu: {{en icon}}''Promoting geophysical education and research in Romania – a case history'', Revue roumaine de géologie, géophysique et géographie, Série de géophysique, Tome 31, pp.19-31, 1987.
*Liviu Constantinescu: {{en icon}}''Promoting geophysical education and research in Romania – a case history'', Revue roumaine de géologie, géophysique et géographie, Série de géophysique, Tome 31, pp.19-31, 1987.
* Dorel Zugrăvescu şi Misac Nabighian: {{en icon}}[http://www.mssu.edu/seg-vm/bio_sabba_s__stefanescu.html ''Society of Exploration Geophysicists – Biographies – Sabba S. Ştefănescu''], 1990.
*Dorel Zugrăvescu şi Misac Nabighian: {{en icon}}[http://www.mssu.edu/seg-vm/bio_sabba_s__stefanescu.html ''Society of Exploration Geophysicists – Biographies – Sabba S. Ştefănescu''], 1990.
* Dorina N. Rusu: ''Membrii Academiei Române – Dicţionar'', Editura Enciclopedică / Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003.
*Dorina N. Rusu: ''Membrii Academiei Române – Dicţionar'', Editura Enciclopedică / Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003.


==Vezi şi==
==Legături externe==
* {{fr icon}}[[:fr:Ecole des Mines|École des Mines]]
*{{ro icon}}[http://www.acad.ro/ Academia Română]
*{{en icon}}[http://www.seg.org/ Society of Exploration Geophysicists]
* {{fr icon}}[[:fr:Schlumberger Limited|Schlumberger Limited]]
*{{fr icon}}[http://www.ensmp.fr/ École des Mines de Paris]
* {{en icon}}[[:en:Society of exploration geophysicists|Society of Exploration Geophysicists]]
*{{en icon}}[http://www.slb.com/ Schlumberger]


{{DEFAULTSORT:Ştefănescu, Sabba S.}}
{{DEFAULTSORT:Ştefănescu, Sabba S.}}

Versiunea de la 29 decembrie 2007 01:25

Sabba S. Ştefănescu (n. 20 iulie 1902, Bucureşti – d. 15 aprilie 1994, Bucureşti) a fost un geofizician român, profesor universitar, membru al Academiei Române. Este considerat, împreună cu Liviu Constantinescu, drept fondator al şcolii române de geofizică.

Biografie

Sabba S. Ştefănescu

Născut ca al treilea şi cel mai mic fiu al profesorului de paleontologie Sabba Ştefănescu şi al soţiei sale Constanţa (n. Demetrescu-Negrea), a urmat clasele primare privat şi, după câţiva ani la liceul Sf. Sava, a plecat în 1917 împreună cu familia la Paris, unde tatăl său avea de îndeplinit o misiune diplomatică; aici a obţinut bacalaureatul la liceul St. Louis (1919). A studiat la prestigioasa École des Mines, obţinând diploma de inginer de mine (1923). Înapoiat în ţară, a lucrat un timp în Valea Jiului. În 1927 a fost angajat la Institutul Geologic al României, unde a început studiile de prospecţiune electrică a subsolului, pe care le-a continuat toată viaţa.

Graţie acestor studii, a intrat începând din 1929 în colaborare directă, mergând la Paris, cu fraţii Conrad şi Marcel Schlumberger, pionierii europeni ai prospecţiunii electrice şi fondatorii societăţii de prospecţiuni geofizice care urma să devină gigantul Schlumberger Limited de astăzi. În 1933 şi-a reluat activitatea la Institutul Geologic, rămânând simultan inginer consultant al firmei Schlumberger.

Doctor în fizică al Universităţii din Bucureşti (1945), membru corespondent al Academiei Române (1946), a devenit şeful secţiei de geofizică a Comitetului Geologic (1950) şi titularul unei Catedre de Geofizică nou creată la Institutul de Mine (1950) şi trecută apoi la Institutul de Petrol, Gaze şi Geologie. În această dublă calitate a contribuit esenţial, până la pensionare (1967), la formarea primei generaţii de geofizicieni români. Devenit membru titular al Academiei (1963) şi preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Geologice, Geofizice şi Geografice (1966-1990) a acesteia, a fost director al mai multor institute de cercetări geofizice ale Academiei şi Comitetului Geologic, redactor şef al celor două reviste de specialitate (Revue roumaine de géologie, géophysique et géographie şi Studii şi cercetări de geologie, geofizică şi geografie, seriile de geofizică), preşedinte al Comitetului Naţional Român de Geodezie si Geofizică. A fost ales membru de onoare al societăţii geofizicienilor prospectori americani (Society of Exploration Geophysicists), "for developing the theoretical basis for several methods now in common use" (1990).

Centrul preocupărilor sale ştiinţifice a fost teoria prospecţiunii electrice. Este autorul unora dintre primele calcule (1930) în situaţii realiste ale câmpului electromagnetic generat de un dispozitiv de prospecţiune şi ale rezistivităţii aparente asociate. O serie de lucrări ulterioare (1930-1950) sunt dedicate analizei detaliate a procedurilor curente de prospecţiune electrică în curent continuu şi alternativ. Mai târziu, în teoria mediilor alpha a prezentat o serie flexibilă de modele ale conductivităţii solului, care permit un calcul rapid al câmpului electric şi facilitează interpretarea măsurătorilor. O altă preocupare perenă, originând în problemele de prospecţiune electrică şi încurajată de succese neaşteptate, a fost studiul liniilor de câmp magnetic pentru diferite configuraţii de curenţi. Cu o intuiţie geometrică particulară, a reuşit să integreze ecuaţiile diferenţiale pentru aranjamente complexe de curenţi filiformi liniari şi a prezentat exemple explicite de linii de câmp magnetic deschise.

Pentru cei care l-au cunoscut, a fost o persoană reţinută în relaţiile umane, păstrând totdeauna o distanţă amabilă, dar cu o conversaţie foarte aleasă şi agreabilă, cultivând optimismul şi răspândind în jurul său multă seninătate. A avut o curiozitate intelectuală intensă şi permanentă, inclusiv în chestiuni filozofice şi artistice, iar claritatea expunerilor sale ştiinţifice e greu de uitat.

Bibliografie

Legături externe