Vacanţa lui Mr. Bean

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Vacanţa lui Mr. Bean
Regizat de	Steve Bendelack
Produs de	Peter Bennet-Jones;Tim Bevan; Eric Fellner;Working Title Films
Scris de	Rowan Atkinson; Simon McBurney;Hamish McColl;Robin Driscoll
Distribuţie	Universal Pictures;United International Pictures;Paramount Pictures
Muzică de	Howard Goodall
Durata filmului	90 minute
Ţara	Regatul Unit
Limbă	engleză, franceză, rusă
Buget	25 milioane $
Precedat de	Bean

Vacanţa lui Mr. Bean(cunoscut şi sub numele de Bean 2) este un film de comedie, actorul principal fiind Rowan Atkinson şi având rolul lui Mr. Bean. Vacanţa lui Mr. Bean a fost lansat pe 30 martie 2007 în Regatul Unit şi pe 24 August 2007 în Statele Unite şi Canada.

[modifică] Desfăşurarea Filmului

Într-o zi ploioasă din Londra, Mr. Bean se duce cu bine cunoscutul său British Leyand Mini într-o biserică unde are loc o festivitate. Mr. Bean, cântigă, întâmplător premiul cel mare la o tombolă: 200Є, o călătorie cu trenul la Cannes şi o cameră video Sony. Acesta ajunge ajungând cu un taxi greşit la Gare du Nord din Paris, Bean este forţat să ia trenul următor pentru staţia Gare du Lion într-un mod neconformist, deoarece pierduse primul încercând să îşi ia cafea, de la un automat. Între timp, se uită pe panourile cu trenurile de plecare şi sosire şi observă că următorul tren sosea după o oră. Bean, găseşte în staţie un restaurant având în meniu fructe de mare. Stridiile i se par greu de înghiţit, de aceea, se preface că le mănâncă, însă acesta le aruncă în şerveţel. Neştiind ce să facă cu ele, acesta se gândeşte să le arunce în geanta unei doamne.Când aceasta introduce mâna în geantă să îşi ia telefonul, aceasta găseşte stridiile, şi ţipă terorizată. Bean plăteşte masa şi fuge din restaurant. Înapoi pe peron, Bean întreabă un om, care, întâmplător se întâmplă să fie un membru al juriului de la Cannes, şi critic de film Rus, Emil Dachevsky(Karel Roden) să îl filmeze pe Bean urcând în tren. Bean, cerând reîncercări de a îl filma, până când este gata filmarea, trenul pleacă. Deşi Bean reuşeşte să urce în tren, uşile se închid tocmai când Dachevscky ajunge la tren. Fiul lui Dachevscky, Stepan(Max Blardy), este lăsat în tren. Bean încearcă să fie prieten cu băiatul, acestuia fiind spus să se dea jos la statia următoare, şi eventual Bean îl salvează, însă pierde trenul din nou. Trenul în care era tatăl lui Stepan nu opreşte la staţia care se afla acesta. Tatăl lui Stepan îi arată un număr de telefon având ultimele două cifre obscure. Între timp, încercând să sune la diverse numere soseşte trenul, însă datorită uitării portofelului şi a paşaportului,de asemenea şi a biletului de tren, cei doi sunt forţaţi să părăsească trenul. Încercând să facă rost de bani, acesta încearcă să interpreteze O mio babbino caro a lui Puccini interpretarea sa dovedindu-se a fi de succes. Făcând rost de bani, Bean cumpără un bilet de autobuz către Cannes. Bean pierde biletul, deoarece se agaţă de piciorul unei găini. Bean urmăreşte găina aflată într-un Peugot 504 şi ajunge într-o fermă de găini. Acesta mergând pe stradă noaptea, obosit acesta găseşte un loc care părea a fi un sat, însă defapt este un platou de filmare pentru o reclamă la un iaurt.Bean apare suplimentar în reclama regizată de Carson Clay(Wilem Dafoe), dar acesta strică platoul şi este concediat. Bean încearcă să facă autostopul din nou, când o maşină verde lămâi exact ca a lui opreşte condus de Sabine(Emma de Caunnes), care îi oferă o cursă până la Cannes. Sabine este o actriţă plină de aspiraţii în drumul ei către A 59a ediţie de la Cannes, unde filmul în care ea va debuta este prezent. Când opresc la o staţie Bean îl găseşte pe Stepan cu o dansând cu o trupă. Sabine este de acord să îl ia cu ei. Datorită dificultăţii de comunicare, Sabine crede că Stepan e fiul lui Bean în timp ce Stepan crede că Sabine este logodnica lui Bean. Pe drum, Bean o îi cere lui Sabine telefonul mobil. Bean şi băiatul încearcă să sune părinţii lui Stepan din nou, dar nici un rezultat. Cei trei merg în timpul nopţii. Dar, jucându-se cu tonurile de apel, Bean o face pe Sabine să adoarmă. Acesta, apoi încearcă să conducă singur, şi să se menţină treaz dar tot aţipeşte. După ce îşi face singur diverse lucruri periculoase şi dureroase pentru a se menţine treaz, cei trei ajung într-un final la Cannes. Când Sabine se duce într-o staţie de petrol să se schimbe pentru festival află de la ştiri că Mr. Bean este suspectat de răpirea lui Stepan dar si că ea ar fi suspectată că ar fi complice. Totuşi, deoarece nu vrea să piardă prezentarea filmului la Cannes, nu are dorinţa de a se duce la poliţie să declare neînţelegerea. Aceştia încearcă să intre fără să fie identificaţi. Stepan se îmbracă ca fiica lui Sabine iar Mr. Bean ca mama acesteia. Încercând să intre pe ascuns, Sabine reuşete să ajungă la premieră. Furişându-se la premieră, Bean este dezamăgit că rolul lui Sabine este tăiat din film. Acesta se duce şi îşi conectează camera la proiector, unde jurnalul său video este pe neaşteptate redat. Totuşi povestea ciudată se potriveşte cu naraţiunea lui Carson Clay, în aşa fel încât, directorul, Sabine şi Bean primesc aplauze, de la publicul aflat în picioare iar Stepan se reuneşte cu tatăl său. După filmare Bean pleacă pe uşa din spate direct pe plajă, întâlnind multe dintre personajele filmului. Filmul se termină apoi cu Bean şi toate celelalte personaje mimând un musical francez cântând împreună cu cântecul "La Mer" de Charles Trenet cu mâinile în aer. După regia Bean scrie cu picioarele pe nisip "fin"(în franceză însemnând Sfârşit). Carson Clay este fericit după toată harababura, deoarece premiera a mers bine.