Vărzărești, Nisporeni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Vărzărești
—  Comună  —
Vărzărești se află în Nisporeni
{{{alt}}}
Vărzărești
Satul pe harta Republicii Moldova
Vărzărești se află în Nisporeni
{{{alt}}}
Vărzărești
Satul pe harta raionului Nisporeni
Coordonate: Coordonate: 47°6′18″N 28°10′7″E / 47.10500°N 28.16861°E / 47.10500; 28.1686147°6′18″N 28°10′7″E / 47.10500°N 28.16861°E / 47.10500; 28.16861

Țară Republica Moldova Republica Moldova
Raion Nisporeni
Prima atestare 25 aprilie 1420

Localități componente Vărzărești, Șendreni

Guvernare
 - Primar Crudu Ion, 2004

Populație
 - Total 7.500 locuitori

Vărzărești este o localitate-centru de comună în Raionul Nisporeni, Republica Moldova.

Comuna Vărzărești[modificare | modificare sursă]

Comuna Vărzărești îmbrățișează două sate cărunte, cu o vîrstă de șase secole, aflată într-o zonă bogată în păduri, vii și livezi. Localitatea este situată la hotar cu orașul Nisporeni, la o distanță de 70 km vest de Chișinău.

Denumirea satelor Vărzărești și Șendreni vine de la familiile boierilor Vărzari și Șendrea, proprietari de mari moșii în Codrii Moldovei, în perioada domniei lui Alexandru cel Bun (anii 1399-1432). Înființarea satului Vărzărești este atestată documentar în ziua de 25 aprilie 1420, odată cu Mănăstirea Vărzărești, ctitorul căreia este Ștefan Varzaru. De aici a moștenit numele atît satul cît și cea mai veche mănăstire de pe teritoriul Basarabiei. În Cartea Domnească emisă de către Alexandru cel Bun la 10 februarie 1429 se pomenește de satul Șendreni, document e servește ca bază a întemeierii satului Șendreni. Într-un document al recensămîntului din 1817 se pomenește de alipirea așezămîntului moșiei Șendreni la Vărzăreșticu toate gospodăriile și pămînturile de care dispuneau.

Astăzi teritoriul comunei este divizat în mai multe părți: Vărzăreștii Vechi, Șendreni și Vărzăreștii Noi în care se mai păstreză unele denumiri istorice vechi ale vechilor mahalale: Basoc, Poiană, Staniște, Boteanu, Zbîrnești, Trifănești.

Unul din cele mai interesante localuri de interes religios, cultural și istoric din Republica Moldova este desigur mănăstirea Nașterii Maicii Domnului. Mănăstirea este amplasată pe un loc pitoresc, pe o colină înaltă de unde se vede ca în palmă orașul Nisporeni și satul Vărzărești. Locașul poate fi observat de la mare distanță, constituind un stimulent psihologic suplimentar pentru credincioși. Mănăstirea dispune de două icoane prețioase, ambele de o frumusețe rară: Maica Domnului de Vărzărești, datată la 4 mai 1904 și Icoana Domnului Prodromița, o pictură de excepție lucrată la muntele Athos, inscripționată în limba română. la Mănăstire, în prezent, își săvîrșesc serviciul 4 slujitori (tre preoți și un ierodiacon), 40 călugărițe și surori la ascultre. Istoria Mănăstirii e strîns legată de istoria regiunii Nisporeni, cunoscînd etape de înflorire și de decădere (de exemplu în timpul dominației sovietice a fost închisă și transformată în depozit).

În apropiere de mănăstire este amenajat Cimitirul de Onoare Românesc, care a fost restabilit și inaugurat la 21 septembrie 2010 în memoria ostașilor români căzuți pe aceste locuri în timpul celui de-ai doilea război mondial.

În localitate sunt trei biserici: Biserica Sfîntul Ambrosie de Optina, situată în mahalaua Satul-Nou, Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, situată în partea veche a satului și Biserica Sfîntul Mucenic Dimitrie de la mănăstire. Începînd cu anul 1992 și pînă în prezent, grație eforturilor credincioșilor, arhimandritului Serafim, egumenei Gheorghe Plăcintă, preoților Vasile Plăcintă și Novac Serghei la mănăstire au fost realizate importante lucrări: reparația bisericii Sfîntul Mucenic Dimitrie, construcția unui bloc locativ pentru maici, construcția gardului din piatră și a unei mici porțiuni de drum, amenajarea curții. De asemenea, se realizează pentru executarea lucrărilor de pictare a interiorului bisericii Sfîntul Mucenic Dimitrie. Încetul cu încetul mănăstirea redevine acel centru de cultură creștin-ordodoxă a Nisporeniului, cum era la sfîrșitul secolului XIX.

Moșia comunei se extinde pe o suprafață de 5669 hectare. Populația comunei beneficiază de un liceu, Liceul Teoretic "Alexandru cel Bun" și 2 gimnazii, 3 grădinițe de copii, 3 biblioteci, un palat de cultură și un cămin cultural, 3 biserici, o farmacie, zeci de magazine si baruri particulare, 8 cimitire, inclusiv unul militar. Populația comunei este alcatuită din 99,9% de moldoveni.

În comuna Vărzărești deasemenea funcționează tabăra estivală pentru copii "Salut" cu o capacitate de 200 locuri, care este situată la 3 km de localitate în zona Codri, aici este amplasat și un restaurant.

Nume notorii[modificare | modificare sursă]

Comuna Vărzărești a crescut multe nume notorii în trecut și în prezent, printre care scriitorii Ramil Portnoi, Ovidiu Creangă și Efimia Țopa, compozitorul Vasile Popovici, pictorița Lidia Mihăiescu, actrițele Ecaterina Bălan și Maria Stoianov, radiojurnalista Valentina Ursu, savanții Dumitru Lozovanu, Ion si Constantin Arion, Vasile Guțanu, Nicolae, Iacob, Anton si Vasile Neagu, celebrul vinificator Ion Neagu, luptătorii de talie olimpică Anatol Guidea și Arcadie Țopa, ex-ministrul transporturilor și telecomunicațiilor Victor Țopa, prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei Dumitru Ursu, deputații în Parlamentul Republicii Moldova-Ilarion Guidea și Mihai Ciorici.