Sigma-algebră
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sigma-algebra reprezintă o noţiune de bază în cadrul teoriei măsurii. Are aplicaţii în teoria probabilităţii şi în stocastică.
Cuprins |
[modifică] Definiţie
Considerăm mulţimea
. Notă
mulţimea părţilor acesteia. Atunci o submulţime
a lui 
-
- deci

- deci
se numeşte "σ- Algebră" dacă:
1. Mulţimea de bază
este element al lui
:
-
.
2. Dacă
conţine o mulţime A, atunci conţine şi complementara acesteia
:
3. Dacă un număr finit de mulţimi aparţin lui
, atunci şi reuniunea acestora va fi element al lui
:
[modifică] Consecinţe
- Din condiţiile 1 şi 2 rezultă:
-
.
- Dacă
unde
, atunci din legile lui De Morgan rezultă:
-
.
- De aici rezultă imediat că, dacă
, atunci:
-
.
- Dacă
atunci
-
.
Aşadar,
este închisă în raport cu diferenţa mulţimilor.
[modifică] Exemple
- σ- algebră trivială (discretă):
-
.
- σ - algebră grosieră:
-
.
[modifică] Bibliografie
- Bobancu, V. - Dicţionar de matematici generale, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1974
- Iacob, C. - Curs de matematici superioare, Bucureşti, 1957



