Satirikon (revistă)
| Satirikon | |
 | |
| Mihail Kornfeld | |
| Categorie | revistă satirică |
|---|---|
| Frecvență | săptămânală |
| Primul număr | 1908 |
| Locul publicării | Sankt Petersburg[1]  |
| Țară |  Rusia |
| Limbă | rusă |
Modifică date / text  | |
Satirikon (în rusă Сатирикон) a fost o revistă satirică săptămânală rusă. A apărut în subsolul vechii reviste umoristice ruse Strekoza (1875-1918), care își pierduse popularitatea și a înlocuit-o în curând. A fost publicată la Sankt Petersburg din 1908 până în 1914. Numele său provenea de la scrierea satirică romană a lui Petronius.
În perioada 1913—1918 a apărut revista Novîi Satirikon, în care au publicat o parte din actorii ediției vechi. Revista a fost închisă după Revoluție, iar majoritatea autorilor au plecat în exil.
Revista a combinat satira politică (orientată, de exemplu, împotriva politicii externe a Germaniei, înainte și în timpul Primului Război Mondial[2], împotriva cernosotenților, iar după octombrie 1917 împotriva bolșevicilor[3]) și umorul inofensiv.
Oameni de cultură ruși ai Secolului de Argint, care au participat la redactarea revistei, sunt numiți astăzi „satirikonovțami”.
Colaboratori[modificare | modificare sursă]
Redactori[modificare | modificare sursă]
- A. A. Radakov (Satirikon: nr. 1[4]-8)
- Arkadi Avercenko (Satirikon: de la nr 9, Novîi Satirikon)
Scriitori[modificare | modificare sursă]
- Sașa Ciornîi
- Тeffi
- A. S. Buhov
- О. Dîmov
- Ia. Gordin
- V. L. Azov
- О. L. D’Оr
- А. Iablonovski
- S. Gorodețki
- I. Vîșlevski
- Skitaleț
- Vladimir Мaiakovski (27 scrieri)
- V. V. Kniazev
- V. P. Lacinov
- L. Vasilevski
- I. Vasilevski
- V. Ia. Abramovici
- N. Ia. Agnivțev
- V. V. Аdikaevski
- I. Ia. Gurevici
- D’Аktil
- Don-Аminado
- А. А. Kondratev
- P. P. Potiomkin
- М. Ia. Pustînin
- А. D. Skaldin
- А. М. Flit
Graficieni[modificare | modificare sursă]
- A. A. Radakov
- N. V. Remizov-Vasiliev (Re-Mi)
- A. A. Iungher (Baian)
- A. V. Remizova (Miss)
- A. Radimov
- I. Bilibin
- L. Bakst
- B. Kustodiev
- D. I. Mitrohin
- Vladimir Vasilievici Lebedev
- V. P. Belkin
- B. D. Grigoriev
- S. Iu. Sudeikin
- A. E. Iakovlev
Istoria universală în versiunea Satirikon[modificare | modificare sursă]
Această lucrare este una dintre primele și până în ziua de azi principala lucrare de umor negru rusesc. Prima informație despre apariția unei ediții umoristice a „Istoriei Universale” a fost publicată în nr. 46 al revistei Satirikon din anul 1909: „Toți abonații anuali vor primi gratuit o carte ilustrată în ediție de lux”. Lucrarea era formată din patru secțiuni:
- Istoria antică (autor — Тeffi, ilustrații — Re-Mi)
- Istoria Evului Mediu (autor — Osip Dîmov, ilustrații — A. Radakov)
- Istoria contemporană (autor — Arkadi Avercenko, ilustrații — A. Radakov, Re-Mi)
- Istoria Rusiei (autor O.L. D'Or, ilustrații — Re-Mi)
Renașterea revistei în 1931[modificare | modificare sursă]
În 1931, Mihail Kornfeld și Lolo (Leonid Мunștein) au publicat timp de câteva luni o ediție pariziană a revistei Satirikon.[5]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Kratkaia literaturnaia iențiklopedia
- ^ «Новый Сатирикон» № 31/1914
- ^ «Новый Сатирикон» № 44/1917
- ^ Первый номер журнала вышел 1 апреля 1908 года.
- ^ Корнфельд М.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Евстигнеева Л. А. Журнал «Сатирикон» и поэты-сатириконцы / Отв. ред. А. Г. Дементьев. Академия наук СССР. — М.: Наука, 1968. — 456 с. — 10 000 экз.Format:Книга (в пер.)
- БСЭ
- Стихотворения поэтов-сатириконцев Аркадия Бухова Arhivat în , la Wayback Machine., Саши Черного Arhivat în , la Wayback Machine. на сайте иронической и юмористической поэзии Arhivat în , la Wayback Machine.