Santiago de Chile

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Santiago de Chile
—  Oraş  —
Santiago en invierno.jpg
Stema Santiago de Chile
Stemă
33°26′27″S 70°39′02″V / <span class="geo-dec geo" title="Maps, aerial photos, and other data for -33.44083 Eroare de expresie: operator * neaşteptat">-33.44083, Eroare de expresie: operator * neaşteptat
Ţară Chile Chile
Provincie Santiago
Guvernare
 - Primar Raúl Alcaíno Lihn
Suprafaţă
 - Total 641,4  km²
Altitudine 520 metri n.m.
Populaţie (2002)
 - Total 5,428,590 locuitori
 - Densitate 8,464 loc./km² 
Site: Portalul oraşului (es)
Poziţia oraşului
Poziţia oraşului
Catedrala Metropolitană

Santiago (oficial in spaniolă, Santiago de Chile) este capitala statului Chile şi cel mai mare oraş. Este situat în Valea Centrală a ţării iar din punct de vedere administrativ face parte din Regiunea Metropolitană Santiago. Deşi Santiago este capitala, Congresul Naţional îşi ţine şedinţele în Valparaiso.

Cuprins

[modifică] Istorie

Fondarea oraşului Santiago de Pedro de Valdivia de Pedro Lira (1889)

Santiago a fost înfiinţat de Pedro de Valdivia la 12 februarie 1541 sub numele Santiago de Nueva Extremadura. Ceremonia de înfiinţare a fost ţinută pe Dealul Huelén (redenumit apoi Cerro Santa Lucia. Valdivia a ales locaţia oraşului datorită climatului moderat şi uşurinţei cu care putea fi apărat.

Primele clădiri au fost construite cu ajutorul indienilor Picunche. Oraşul a fost uşor afectat în timpul "Războiului Chilian De Independenţă" (1810–18) în Bătălia de la Maipú, care a avut loc la sud-vest de oraş. Santiago a fost numit capitală în 1818.

În timpul primelor decenii ale secolului al XIX-lea, Santiago a rămas un oraş mic având puţine clădiri cu excepţia Palacio de La Moneda şi a câtorva biserici. În 1880 extracţia de fertilizator din nordul ţării a adus prosperitate şi a dus la dezvoltarea capitalei. Au fost construite puncte de referinţă importante în 1910, precum Biblioteca Natională şi Muzeul de Arte.

În 1985 un cutremur a distrus anumite clădiri istorice din centrul oraşului.

[modifică] Climat

Santiago are un climat blând: veri relativ calde şi secetoase (din noiembrie până în martie) cu temperaturi atingând 30 grade Celsius; ierni (din iunie până în august) mai umede, cu temperaturi maxime de 12 grade Celsius, şi minime de câteva grade peste zero. Media precipitaţiilor este de 360 mm pe an.

Inversia termică (un fenomen meteorologic prin care un strat stabil de aer cald ţine stratul de aer rece aproape de pământ) determină nivelurile înalte de smog şi poluare a aerului să fie blocate în Valea Centrală în timpul iernii. Guvernul a încercat să reducă poluarea prin încurajarea industriilor grele sa se mute din vale dar această masură a avut efecte limitate.

Râul Mapocho, care traversează oraşul de la nord-est la sud-vest, tăind Valea Centrală, este contaminat de deversările industriale si rezidenţiale nefiltrate si de minele de cupru din amonte (există câteva mine de cupru în Anzi, la est de Santiago). Guvernul a adoptat recent o lege care obligă industria şi guvernele locale să proceseze toată apa reziduală până în 2006.

Poluarea fonică pe străzile principale este ridicată, în special datorită nivelului ridicat de zgomot generat de autobuzele diesel. Camioanele şi autobuzele diesel sunt de asemenea contribuabili importanţi la smogul din timpul iernii.

Panoramă cu oraşul Santiago

[modifică] Oamenii

Populaţia aglomerării urbane Santiago a crescut de la 1.33 milioane în 1950 la 2.84 milioane în 1970 şi la 4.56 milioane în 1990.

Aglomerarea urbană Santiago cuprinde acum o populaţie de 5.96 milioane, urmând să atingă 6.33 milioane în 2010 şi 6.61 milioane în 2015 conform estimărilor demografice.

Este unul dintre cele mai mari oraşe din America de Sud, concentrând peste 40 la sută din populaţia ţării. Guvernul a făcut eforturi intense în încurajarea locuitorilor să se stabilească şi în afara oraşului Santiago în vederea diminuării presiunii exercitate în prezent asupra infrastructurii oraşului.

[modifică] Economia

Santiago este cel mai important centru industrial şi financiar din Chile. Generează peste 45% din PIB-ul ţării. De asemenea, oraşul este, împreună cu Buenos Aires şi cu São Paulo, unul dintre cele mai mari centre financiare din America de Sud. Anumite instituţii internaţionale precum ECLAC (Economic Commission for Latin America and the Caribbean) îşi au sediile în Santiago. Recent, datorită puternicii creşteri economice şi stabilităţii economiei chiliene, multe companii multinaţionale au optat pentru Santiago drept cartierul lor general în regiune.

[modifică] Transport

[modifică] Interurban

Comunicaţiile cu celelalte localităţi naţionale şi internaţionale sunt realizate prin intermediul releţei rutiere, feroviare, şi Aeroportului Internaţional Arturo Merino Benitez. Aeroportul, localizat în comuna Pudahuel, la 13 kilometri de centrul capitalei Chiliene, a fost inaugurat în 1967. Asociaţia Latinoamericană de Transport Aerian la desemnat ca fiind cel mai bun din America Latină.[1]

Conexiunea terestră cu celelalte localităţi e realizată prin intermediul transportului rutier şi a căilor ferate. Patru autostrăzi preiau traficul interurban al oraşului. Autostrada CH-5 face legătura cu nordul ţării. Autostrada Pacificului, CH-68, una dintre cele mai aglomerate, realizează legătura cu Valparaiso. Autostrada Soarelui, CH-78, conectează oraşul cu locaţiile litoralului central Pacific, şi San Antonio. Autostrada Los Libertadores (Eliberatorii), CH-57, interconectează mai multe localităţi precum San Felipe, Los Andes, cu Pasul Internaţional Los Libertadores, punctul de trecere al hotarului cu Argentina. Oraşul beneficiază de serviciile a numeroase companii de transport auto. Unele companii prestează servicii de transport internaţional, chiar până-n Brazilia.

Estación Central ("Gara Centrală"), oficial Estación Alameda, este principala gară în Chile, aparţine companiei naţionale de cale ferată, Empresa de los Ferrocarriles del Estado (EFE). Datorită reconstrucţiilor şi reorganizării majore [2], în momentul de faţă, din Santiago de Chile, se poate merge cu trenul în 2 diercţii: spre Puerto Montt şi spre Valparaiso(transport marfă). Din cauza particularităţii terenului, cât şi altor factori economici, transportul feroviar este în declin.

[modifică] Intraurban

În Santiago sunt concentrate aproape 1 milion de vehicule, care constituie peste 37% din totalul parcului auto al ţării.[3] Pentru a face faţă unui asemeanea flux de maşini, oraşul beneficiază de o reţea foarte extinsă de drumuri. Oraşul, e traversat de la sud-est la nord-est de bulevardul Libertador General Bernardo O'Higgins (cunosut de asemeni ca Alameda), care la rându-i intersectat de numeroase străzi şi bulevarde importante.

La începutul anilor 1990, încercânduse soluţionarea transportului urban, cu ajutor guvernamental, sa introdus sistemul de transport micros amarillas, bazat pe micobuse(identificate prin cularea galbenă). Aceasta a dus la grave probleme, şi a impus crearea unui nou sistem de transport numit Transantiago, pus în funcţiune pe 10 februarie 2007. Sistemul beneficiază de un mod de plată comun cu metroul, bazat pe cartele electronice. [4]

staţia Universidad de Chile

Construcţia metroului în Santiago de Chile a început în 1975, şi e considerat ca fiind unul dintre cele mai eficiente şi moderne din America Latină. Peste 2 milionae de pasageri în ultilizează zilnic. Pe celele 5 linii magistrale, sunt dispuse 89 staţii, lungimea căii ferate subterane măsurând 84 km. Către anul 2010 sunt proiectate noi extensii în comunas (cartierele, sectoarele) Maipu şi Las Condes, lungimea căii ferate subterane va ajunge la 105 km.

Alte moduri de transport urban sunt taxiurile (identificate prin culoare neagră şi acoperiş galben) în număr de 25 mii, şi taxiuri colective 11 mii, cele din urmă circulând pe un traseu unic, având o taxă unică.

Pentru a impulsiona utilizarea bicicletei, au fost amenajate piste speciale, însă numărul cicliştilor rămâme redus.

[modifică] Diviziuni politice

Santiago din satelit

Oraşul Santiago este cuprins în mai larga provincie Santiago, care este divizată în 32 de municipalităţi (comunas în spaniolă). Fiecare municipalitate este condusă de un primar ales de votanţi la fiecare patru ani.

[modifică] Viaţa culturală

Palacio de La Moneda în centrul oraşului Santiago
Muzeul Bellas Artes

[modifică] Muzică

Există două orchestre simfonice:

  • Orquesta Filarmónica de Santiago, la Teatro Municipal
  • Orquesta Sinfónica de Chile, dependentă de Universidad de Chile.

Oraşul dispune şi de numeroase cluburi de jazz, cel mai notabil fiind Club de Jazz în Ñuñoa.

[modifică] Muzee

[modifică] Universităţi

Oraşul are cea mai mare concentrare de instituţii de învăţământ superior din ţară.

Tradiţionale (publice):

Non-tradiţionale (private):

[modifică] Recreaţie

Santiago este un oraş dens, cu doar 2.5 m² de spaţiu verde pe locuitor, mai puţin de o treime faţă de recomandările internaţionale.

Principalele parcuri din oraş sunt:

Staţiunile de schi moderne sunt la o oră distanţă de oraş, spre est:

Una dintre cele mai importante zone viticole ale ţării este situată lângă Valea Maipo şi cuprinde o serie de firme specializate în producţia de vin importante precum:

Locaţii culturale de vizitat::

Principalele stadioane de fotbal:

[modifică] Note

  1. ^ Format:Http://www.aeropuertosantiago.cl/noticias-y-novedades/aeropuerto-de-santiago-es-elegido-el-mejor-terminal-aereo-de-la-region.html
  2. ^ Format:Http://www.railwaygazette.com/news view/article/2006/04/2469/record investment boosts efe39s passenger business.html
  3. ^ Format:Http://www.ine.cl/canales/chile estadistico/estadisticas economicas/transporte y comunicaciones/pdf/parquevehiculosencirculacion2006.pdf
  4. ^ http://www.transantiagoinforma.cl/multiVia.do

[modifică] Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Santiago de Chile


Coordonate: 33°26′27″S 70°39′02″V / <span class="geo-dec geo" title="Maps, aerial photos, and other data for -33.44083 Eroare de expresie: operator * neaşteptat">-33.44083, Eroare de expresie: operator * neaşteptat

Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Santiago_de_Chile