Recensământul Statelor Unite ale Americii din 2000
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Recensământul Statelor Unite ale Americii din anul 2000, (engleză United States Census, 2000), conform originalului The United States Census of 2000, cunoscut de asemenea şi ca Census 2000) a fost unul recensămintele cerute de Constituţia ţării şi efectuate o dată la zece ani în Statele Unite ale Americii, fiind cel de-al douăzeci şi doilea şi cel mai recent dintr-o serie ce cuprinde azi 22 de calculări ale populaţiei Uniunii.
Census 2000, condus de Census Bureau al Statelor Unite ale Americii, a determinat că la 1 aprilie 2000 Uniunea avea o populaţie totală de 281.421.906 de persoane, o creştere de 13.2% faţă de 248.709.873 oameni număraţi în timpul recensământului anterior, cel din 1990.[1] Acest recensământ, cel de-al douăzeci-şi-doilea din istoria Statelor Unite, a fost cel mai mare efort administrativ pe timp de pace din istoria ţării. [2]
Populaţia Statelor Unite din cadrul acestui recensământ a inclus cele 50 de state precum şi cea a Districtului Columbia. Biroul de Recensăminte a numărat şi populaţiia din teritoriile SUA, incluzând cea a Commonwealth-ului Puerto Rico.. Aceasta era de 3.808.610, reprezentând o creştere de 8.1% faţă de deceniul anterior.
[modifică] Schimbări în distribuţia populaţiei
Din punct de vedere al regiunilor Statelor Unite, Sudul şi Vestul au înregistrat cea mai mare creştere în valori absolute, 14.790.890, Sudul, respectiv 10.411.850, Vestul. Acest fapt a dterminat mutarea centrului populaţiei Uniunii în comitatul Phelps din statul Missouri. Nordestul a crescut "doar" cu 2,785.149, iar Vestul Mijlociu cu 4.724.144.
Pe cele două hărţi de mai jos, care sunt hărţi oficiale publicate de United States Bureau of Census, cu cât nuanţa de verde este mai închisă, cu atât creşterea populaţiei a fost mai accentuată.
[modifică] Redistribuirea districtelor legislative federale
Unul din motivele existenţei unui recensământ o dată la zece ani este determinarea a câte districte legislative sunt atribuite unui anumit stat în adunarea legislativă federală a Camerei Reprezentanţilor (The House of Representatives).
Congress-ul SUA, legislativul federal al Statelor Unite ale Americii, defineşte formula de calculare a distribuirii celor 435 de locuri ale Camerei Reprezentanţilor conform Title 2 of the U.S. Code. Populaţia considerată în calcul constă din populaţia celor cincizeci de state la care se adaugă rezidenţii din forţele militare americane staţionate în afara ţării, respectiv toţi civilii angajaţi ai guvernului federal şi familiile acestora, care sunt de asemenea în străinătate. Fiecare membru al Camerei reprezentanţilor reprezintă o populaţie de aproximativ 647.000 de locuitori. Populaţiile din District of Columbia şi Puerto Rico sunt excluse din distribuire întrucât nu au locuri cu drept de vot în camera Reprezentativilor. Oricum, fiecare din aceste două entităţi administrative ale Uniunii au dreptul la câte un loc fără drept de vot în Cameră, având statutul de observator.
De la primul recensământ al Uniunii, 1790 Census, numărarea din zece în zece ani a fost baza formei de guvernare reprezentative a Statelor Unite. Articolul I, secţiunea II a Constituţiei ţării, (în original, Article I, Section II) specifică că "Numărul reprezentativilor nu poate să depăşească unul pentru fiecare treizeci de mii, dar fiecare stat trebuie să aibe cel puţin un reprezentativ." În original, "The Number of Representatives shall not exceed one for every thirty Thousand, but each State shall have at Least one Representative." În 1790, fiecare membru reprezenta aproximativ 34.000 de locuitori. De atunci, [the] House şi-a mărit componenţa de peste patru ori, iar în 1911 numărul reprezentativilor a fost fixat la 435. Astăzi, fiecare membru al Camerei reprezentanţilor reprezintă de circa 19 ori mai mulţi cetăţeni decât o făcuse iniţial.
[modifică] Referinţe
- ^ Population and Area (Historical Censuses). United States Census Bureau.
- ^ Census.gov Introduction to Census 2000 Data Products
