Raionul Dubăsari

Dubăsari
Informații generale
Reședința :	Dubăsari
Suprafața:	309,22 km² (01.01.2009)
Populație:	34.004
Densitate:	49,93 locuitori/km²

Raionul Dubăsari este un raion din Republica Moldova, situat în cea mai mare parte în Transnistria. În urma războiului din 1992 din Transnistria, raionul este împărțit în două: o parte controlată de Republica Moldova și o parte controlată de autoritățile separatiste din Tiraspol, care include orașul Dubăsari.

Se învecinează cu cu raionul Criuleni (în vest) si cu regiunea Transnistreana (raionul Rîbnița (la nord), cu raionul Grigoriopol (în sud)) Dubăsari este situat la 47°16′N 29°10′E. Numele derivă din cuvântul "dubas", însemnând barcă.

Istoric

Raionul Dubăsari a fost fondat la 12 octombrie 1924 ca parte componentă a Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești, în componența Republicii Sovietice Socialiste Ucrainiene.

În 1940, după ocuparea Basarabiei și Bucovinei de Nord de către Uniunea Sovietică, a fost formată RSS Moldovenească, în care au intrat și unele părți din desființata RASS Moldovenească, inclusiv raionul Dubăsari. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial teritoriul raionului a intrat o perioadă sub administrație românească, devenind parte din județul Dubăsari.

După 1945, raionul a intrat în componența Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești.

Denumirea raionului Dubăsari provine de la cuvântul "dubas", însemnând barcă. Amplasarea geografică. Raionul este situat la 47°16′N 29°10′E. Amplasarea raionului Dubăsari în zonă de câmpie (podișul central Moldovenesc) cu influențe climaterice moderate, constituie un factor favorabil în dezvoltarea economiei locale. Punctul extrem de Nord al raionului se află în regiunea satului Oxentea, punct extrem de Sud - satul Pîrîta, punct extrem de Vest – satul Marcăuți, punct extrem de Est - satul Doroțcaia. Se învecinează cu raionul Criuleni (în vest) și cu regiunea Transnistreană ( raionul Rîbnița (la nord), cu raionul Grigoriopol (în sud), cu raionul Dubăsari (în est). Raionul Dubăsari a fost fondat la 12 octombrie 1924 ca parte componentă a Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești, în componența Republicii Sovietice Socialiste Ucrainiene. În 1940, după ocuparea Basarabiei și Bucovinei de Nord de către Uniunea Sovietică, a fost formată RSS Moldovenească, în care au intrat și unele părți din desființata RASS Moldovenească, inclusiv raionul Dubăsari. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial teritoriul raionului a intrat pentru o perioadă sub administrația românească, devenind parte a județului Dubăsari. După 1945 raionul a intrat în componența Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești. În urma războiului din 1992 din Transnistria, raionul este împărțit în două: o parte controlată de Republica Moldova și o parte controlată de autoritățile separatiste din Tiraspol, care include orașul Dubăsari. Astăzi centrul de reședință oficial a raionului este localizat în c. Coșnița, situație fără precedent în Republica Moldova. Existența centrului raional nu presupune însă și existența tuturor structurilor cu responsabilități raionale. Pînă la formarea raionului, în 2003, în raion nu erau organizate serviciile raionale cum ar fi Inspectoratul Fiscal de Stat, serviciul notarial, oficiul stării civile, etc. Toate aceste servicii erau acordate de către raionul Criuleni. În prezent aceste servicii sunt prestate de instituții amplasate în Coșnița, Cocieri și Criuleni. Raionul Dubăsarii are 15 localități dintre care: 11 comune și 4 sate. Pe teritoriul fostului raion Dubăsari exista un oraș — Dubăsari, 11 comune cu 15 sate în prezent controlate de Chișinău și 9 comune cu 20 de sate controlate de separatiști. Satele controlate de Chișinău: Cocieri, Vasilievca, Corjova, Coșnița, Pohrebea, Doroțcaia, Holercani, Marcăuți, Molovata, Molovata Nouă, Roghi, Oxentea, Pîrîta, Ustia. Satele controlate de separatiști: Comisarovca Nouă, Bosca, Coșnița Nouă, Pohrebea Nouă, Crasnîi Vinogradari, Afanasievca, Alexandrovca Nouă, Calinovca, Lunga Nouă, Doibani I, Doibani II, Coicova, Dubău, Goianul Nou, Dzerjinscoe, Iagorlîc, Harmațca, Lunga, Țîbuleuca și Goian, situat pe cea mai mare insulă din Republica Moldova - insula Goian. Localitățile raionului sunt divizate de teritoriul din partea stângă și dreapta a Nistrului și se află pe trei platouri:

   Platoul Coșnița (partea stîngă a Nistrului) – Coșnița, Pîrîta, Doroțcaia, Pohrebea
   Platoul Cocieri (partea stîngă a Nistrului)- Cocieri, Molovata Nouă, Corjova, Mahala, Roghi, Vasilievca;
   Platoul Ustia (partea dreaptă a Nistrului) – Ustia, Holercani, Marcăuți, Molovata, Oxentia. 

   Potențialului economic.

Industria este reprezentată de 17 întreprinderi printre care SA „Fabica de conserve din s. Coșnița”, SA „Minerul”, SRL „Elecom Plus”, SRL „Tiraston”, SRL „Victoria Prod”, SRL „Aliment Ulei”, SRL „Cereale Pîrîta”, SRL „Daro-D”, SRL „MaxLine MCS”, SRL „MoldnisGrup”, ÎI „Moara Domnească”, ÎI „Ivanov S” ș.a., unde sînt angajați 258 persoane. Salariul mediu în sectorul industrial al raionului Dubăsari îl constituie 1989 lei. Volumul producției industriale pentru anul 2009 constituie 75.8 mii lei reprezentînd 42.5 % din suma planificată reieșind din criza financiară. În agricultură activează 25 de agenți economici, din care 6 cooperative agricole de producție, și 1167 gospodării țărănești. În această ramură activează 29,7% din populația ocupată în economia raionului. Salariul mediu în agricultură pe raion constituie 926,1 lei. Volumul producției agricole este de 80131 mii lei inclusiv volumul producției produse de gospodăriile casnice și țărănești - 15225. 17 agenți economici mari au terenuri arendate dincolo de traseul Tiraspol-Dubăsari-Rîbnița. Suprafața totală a terenurilor agricole constituie 16607 ha, din care 8436,97 ha (6291,92 ha teren arabil) se află dincolo de traseul Tiraspol-Dubăsari-Rîbnița. Coeficientul de consolidare a terenurilor agricole este de 80%. Exploatarea a circa 35 % din terenurile arabile ale raionului se desfășoară în condiții extrem de dificile. Imposibilitatea prelucrării și colectării recoltei de pe terenurile de dincolo de traseul menționat cauzează pierderi directe și are consecințe nefaste pentru agricultura și economia raionului. Sursele principale de informare a populației din comunele și satele raionului sunt: buletinul informativ al Consiliului raional „Noutăți Nistrene”, ziarele regionale și naționale, posturile de radio și televiziune din Chișinău, Tiraspol, și Dubăsari.

   Infrastructura

Instituții școlare. În raion funcționează 12 instituții preșcolare și 15 instituții de învățământ preuniversitar, din care 11 sunt în subordine locală (8 gimnazii, 7 licee), iar 4 instituții sunt subordonate Ministerului Educației, din care: Gimnaziile din s. Roghi și Corjova; Liceul din Dubăsari în care învață elevi din 13 localități; liceul din s. Doroțcaia, în care activează în schimburi, câte 6 instituții de învățământ preșcolar și preuniversitar sunt amplasate în partea stîngă a Nistrului. Grădinițele de copii din raion sunt frecventate de 1360 de copii, iar în instituțiile de învățământ preuniversitar învață 4776 de elevi, gradul de alfabetizare fiind de 99,8%. Reușita școlară se caracterizează printr-o notă medie de 7,07 în gimnazii și 7,03 în licee. În instituțiile menționate lucrează în total 431 cadre didactice. Din numărul total de cadre 3 persoană a gradului didactic superior, 19 ai gradului didactic unu, 241 ai gradului didactic doi. Raportul de elevi la un profesor îl constituie 11,08 elevi.

Instituții culturale. În raion sunt 12 cămine culturale, 17 biblioteci, inclusiv 6 pentru copii, 2 școli muzicale, 3 de artă, 2 muzee, 75 monumente istorice. Numărul total de lucrători de cultură constituie 148. Numărul de formații culturale deținători ai titlului onorific „formație model” este 53. Salariul mediu lunar al lucrătorului de cultură în 2009 a constituit 1230. În școlile de artă își fac studiile anual circa 347 elevi. Fondul total de cărți constituie 137,5 mii exemplare. Din cele 17 biblioteci 15 sunt asigurate cu agent termic. Zone de agrement: Pe teritoriul raionului Dubăsari funcționează 5 baze de odihnă: SRL „Laguna”, SRL „Struguraș”, SRL „Dorol Business”, SRL „Argo-Scat”, ÎS „Pansiunea Holercani”. Totodată în raion activează 3 tabere de odihnă: Centrul de Odihnă pentru Copii și Tineret „Prietenia”, SRL Torent Plus (tabăra „La Popas”), SRL „Agro Tiras” (tabăra „La Nistru”). În unitățile respective s-au odihnit (de la 2 pînă la 14 zile) pe parcursul perioadei anului 2009 - 15649 persoane. Drumuri. Pe parcursul anului 2007-2009 au fost modernizate drumurile de importanță națională din cadrul raionului, valoarea lucrărilor efectuate constituind 1747 mii lei. Raionul dispune de o rețea de 528 km de drumuri, dintre care 14 km de importanță națională și 80 km de importanță raională. 160,3 km din rețeaua de drumuri sunt asfaltate. În 2004 a fost organizată întreprinderea de stat „Drumuri Dubăsari”, care se ocupă cu mentenanța drumurilor. Transport. Întreprinderile specializate de transport auto au transportat cu autobuze pe traseele de folosință generală 35,4 mii pasageri sau de 1,4 ori mai mult față de perioada respectivă a anului precedent. Raionul Dubăsari este deservit de 7 agenți economici prestatori de servicii de transport public prin intermediul a 12 rute inter-urbane și 2 rute locale. Gazificare: Localitățile raionului Dubăsari sunt gazificate în proporție de 94,5% cu excepția satului Vasilievca. În anii '90 a început gazificarea pe traseul Susleni-Berezlogi-Oxentia, aceste lucrări au fost finisate în anul 2004. La momentul dat raionul Dubăsari dispune de o rețea de 39,65km de gazoduct de presiune înaltă, 68,3 km de presiune medie și circa 203 km de presiune joasă. Apă și canalizare: Din 15 localități 10 dispun de sisteme de aprovizionare cu apă potabilă: Coșnița, Doroțcaia, Pohrebea, Cocieri, Molovata Nouă, Corjova, Mahala, Vasilievca, Roghi, Molovata. Rețeaua de apeduct a localităților raionului constituie 95 km lungime.

   Mediu

Condițiile și calitatea mediului. Pentru zona raionului Dubăsari sunt caracteristice tipurile de sol cernoziomuri (80%), brune de pădure, cenușiu-deschse, cenușii, cenușiu-închise și aluviale. Cernoziomurile sunt cele mai fertile. Pe aceste soluri se cultivă grîul de toamnă, porumbul, floarea-soarelui, tutunul și boboasele. Solurile aluviale se întîlnesc de-a lungul rîurilor. Pe aceste soluri se cultivă plante furajere, lucernă, sorg. Raionul Dubăsari este traversat de rîul Nistru. Lacul de acumulare în orașul Dubăsari a fost dat în exploatare în 1954 cu volumul de acumulare 485 mii m3, suprafața oglinzii de apă 67,5 kmІ. Clima are un caracter de trecere de la clima maritimă a Europei de Vest spre clima temperat –continentală a Europei de Est. Vara este călduroasă și îndelungată cu temperatura medie a lunii iulie de +22°C, iarna este blîndă cu temperatura medie a lunii ianuarie -7°C . precipitațiile atmosferice variază între 550 mm și 400 mm. Din 10 ani 3 sunt secetoși. Fondul forestier în raion ocupă o suprafață de 2300 ha. Predomină pădurile de salcîm, gorun, tufan. Se întîlnesc: caprinul, teiul, ulmul, plopul canadian. Arbuștii: măslinul sălbatic, alunul, păducelul, măcieșul, etc. Plante medicinale, care sevesc ca materie primă pentru industria farmaceutiă, mușețelul, coada-calului, minta. Sunt înregistrate 27 de specii de mamifere, 75 de specii de păsări, și 14 de reptile. Dezvoltarea social-economică a comunităților din raionul Dubăsari este determinată de specificul factorilor geografici, demografici, economici și politici. Deși localitățile sunt amplasate deosebit de favorabil din punct de vedere geografic, agenții economici își desfășoară activitatea în condiții foarte dificile. Astfel, efectele pozitive ale avantajelor de care beneficiază localitățile raionului, sunt anihilate de factorii nefavorabili și în special de dezvoltarea slabă a infrastructurii social-economice, de lipsa locurilor de muncă și emigrarea masivă a populației, de barierele impuse de administrația „rmn”, una din ele fiind taxa de tranzitare la bunurile materiale.

Zone protejate cu valoare de patrimoniu istoric, ecologică și de peisaj . În raionul Dubăsari, pe teritoriul comunei Coșnița au fost identificate trei monumente cu valoare de patrimoniu și de peisaj:

   Gorganul din satul Pohrebea
   Biserica din s. Pohrebea
   15 stejari seculari pendunculați.

Din aceste trei zone protejate doar stejarii seculari pedunculați sunt oficial atestați în Registrul ariilor naturale protejate de stat aprobat prin Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr.1538-XIII din 25.02.98 Gorganul din satul Pohreabea este recunoscut ca valoare de patrimoniu datorită lingourilor și obiectelor de aur care au fost descoperite în el. Este cunoscut faptul că gorganele erau morminte scitice, în care de obicei erau înmormântați căpetenii de triburi împreună cu averea lor. Gorganul din Pohreaba a devenit cunoscut datorită Colanului de aur dintr-un mormânt scitic datat din sec. IV-III î.Hr. În prezent însă cercetări ale acestui monument nu se mai efectuează iar însăși obiectul nu prezintă atracție turistică și valoare pentru investigații. Biserica din satul Pohrebea este un monument construit în sec. XVIII. Unele din legende povestesc că biserica a fost vizitată chiar de către țarul Nicolai II al Rusiei. În perioada postbelică dar mai ales în timpul conflictului armat de pe Nistru biserica a avut mult de suferit, în prezent fiind într-o stare deplorabilă. Monumentul nu face parte din Registrul monumentelor, protejate de stat, aprobate de hotărârea Parlamentului nr. 1531 – XII din 22.06.1993 iar localitatea nu dispune de resurse pentru reconstrucția ei. Ambele monumente au nevoie de investigații și inventarieri suplimentare pentru evaluarea valorii istorice și turistice și includerea obligatorie în Registrele naționale sau raionale de protecție.

Populație

Grupuri etnice

Grup etnic	Populație	% Procentaj*
Moldoveni (Români)	32,754	96.29%
Ruși	611	1.80%
Ucraineni	521	1.53%
Găgăuzi	45	0.13%
Alții	84	0.26%

Diviziuni administrative

Raionul Dubăsarii are 15 localități dintre care: 11 comune și 4 sate.

Comune și sate

Cocieri Vasilievca Corjova Mahala Coșnița Pohrebea Doroțcaia Holercani Marcăuți Molovata Molovata Nouă Roghi Oxentea Pîrîta Ustia

Pe teritoriul fostului raion Dubăsari exista un oraș — Dubăsari, 11 comune cu 15 sate in prezent controlate de Chișinău și 9 comune cu 20 de sate controlate de separatiști.

Satele controlate de Chișinău: Cocieri, Vasilievca, Corjova (disputat), Coșnița, Pohrebea, Doroțcaia, Holercani, Marcăuți, Molovata, Molovata Nouă, Roghi, Oxentea, Pîrîta, Ustia.

Satele controlate de separatiști: Comisarovca Nouă, Bosca, Coșnița Nouă, Pohrebea Nouă, Crasnîi Vinogradari, Afanasievca, Alexandrovca Nouă, Calinovca, Lunga Nouă, Doibani I, Doibani II, Coicova, Dubău, Goianul Nou, Dzerjinscoe, Iagorlîc, Harmațca, Lunga, Țîbuleuca și Goian,situat pe cea maimare insulă din Republica Moldova -Insula Goian. Text aldin

Populația

Conform recensămîntului sovietic din 1989 (ultimul recensămînt înaintea războiului din Transnistria), populația raionului era de 78100 locuitori, din care 35500 în mediul urban (orașul Dubăsari). Pe grupuri etnice, erau 53300 moldoveni (68,2%), 13300 ucraineni (17,1%), 9700 ruși (12,4%). La sate populația moldovenească era de 88,9%, dar în orașul Dubăsari - de 43,4%.

Economia

În raionul Dubăsari sînt înregistrate 458 societăți comerciale. Majoritatea populației activează în domeniul agrozootehnic. Complexul agrozootehnic e format din 9 societați unitare de stat, 8 cooperative de producție, o gospodărie colectivă și 13 întreprinderi din industria de prelucrare și întreprinderi de deservire. Suprafața terenurilor arabile — 25,6 mii ha. Suprafața culturilor multianuale este de 2.136 ha, inclusiv 1.577 ha livezi și 474 ha viță de vie.

În raion fucționează Hidrocentrala Dubăsari, 10 întreprinderi în domeniul construcțiilor, 2 întreprinderi în domeniul industriei ușoare și Uzina Mecanică Dubăsari.

Sectorul social

În raion funcționează 2 case de cultură orășenești și 9 sătești, 8 cluburi, 19 biblioteci (5 orășenești și 14 sătești), un muzeu de istorie locala, școala muzicală pentru copii si o școala de arte, ce are filiale și în satele Doibani, Coivova, Garmațcoe.

În sistemul de sănătate funcționează Spitalul Central Raional, Policlinica Raională, Policlinica Stomatologică, Centru de Igienă și Epidemiologie, Spitale Sătești de Sector în satele Doibani și Țîbulăuca.

Sistemul de învățământ are 44 Instituții de învățământ, în care sunt cuprinși circa 10 mii de copii de diferite vârste.

Personalități

• Vladimir Voronin, fost președinte al Republicii Moldova, născut la Corjova
• Vasile Iovv, vice prim ministru al Republicii Moldova, născut la Dubăsari
• Ion Sapdaru, actor român, născut la Doroțcaia

Legături externe

• Situl oficial al raionului Dubăsari - Republica Moldova
• Situl oficial al raionului Dubăsari - Transnistria