Raionul Dubăsari (Transnistria)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru alte sensuri, vedeți Raionul Dubăsari.
Raionul Dubăsari
—  Raion  —
Coordonate: 47°16′00″N 29°09′00″E ({{PAGENAME}}) / 47.266666666667°N 29.15°E

ȚarăRepublica Moldova
AutonomieUnitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului

Centrul raionalDubăsari

Suprafață
 - Total381 (partea controlată de separatiști) km²

Populație (2014)
 - Total34,994 locuitori
 - Densitate91,8 loc./km²

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Localizare pe harta Transnistriei. Cu roșu-închis este teritoriul controlat de republica separatistă, iar cu roșu-deschis, teritoriul controlat de RM.
Localizare pe harta Transnistriei. Cu roșu-închis este teritoriul controlat de republica separatistă, iar cu roșu-deschis, teritoriul controlat de RM.
Localizare pe harta Transnistriei. Cu roșu-închis este teritoriul controlat de republica separatistă, iar cu roșu-deschis, teritoriul controlat de RM.
Harta detaliată a raionului.
Harta detaliată a raionului.
Harta detaliată a raionului.

Raionul Dubăsari (în rusă Дубоссарский район) este un raion din Republica Moldova, situat în Transnistria. De jure ține de Unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, dar de facto, în urma războiului din 1992, raionul este împărțit în două: o parte controlată de Republica Moldova și o parte controlată de autoritățile separatiste de la Tiraspol, care include și orașul Dubăsari.

Se învecinează în vest cu raionul Criuleni, în nord cu raionul Rîbnița și în sud cu raionul Grigoriopol, iar la est cu Ucraina. Numele derivă din cuvântul „dubasă”.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Raionul Dubăsari a fost fondat la 12 octombrie 1924 ca parte componentă a Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești, în componența Republicii Sovietice Socialiste Ucrainiene.

În 1940, după ocuparea Basarabiei și Bucovinei de Nord de către Uniunea Sovietică, a fost formată RSS Moldovenească, în care au intrat și unele părți din desființata RASS Moldovenească, inclusiv raionul Dubăsari. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial teritoriul raionului a intrat o perioadă sub administrație românească, devenind parte din județul Dubăsari.

După 1945, raionul a intrat în componența Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești.

Populație[modificare | modificare sursă]

Conform recensământului sovietic din 1989 (ultimul recensământ înaintea războiului din Transnistria), populația raionului era de 78.100 locuitori, din care 35.500 în mediul urban (orașul Dubăsari). Pe grupuri etnice, erau 53.300 moldoveni (68,2%), 13.300 ucraineni (17,1%), 9.700 ruși (12,4%). La sate populația moldovenească era de 88,9%, dar în orașul Dubăsari - de 43,4%.[1]

Structura etnică[modificare | modificare sursă]

Structura etnică se referă la raionul Dubăsari în totalitate (porțiunea contralată de autoritățile statale și respectiva, care este controlată de separatiști).

Grup etnic Populație % Procentaj*
Moldoveni (declarați)
Români (declarați)
51.534
102
72,84%
0,15%
Ucraineni 11.115 15,71%
Ruși 7.736 10,93%
Belaruși 185 0,26%
Bulgari 150 0,21%
Găgăuzi 137 0,19%
Armeni 126 0,18%
Germani 63 0,09%
Polonezi 53 0,07%
Alții 360

Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]

Raionul Dubăsarii are 15 localități dintre care: 11 comune și 4 sate.

Comune și sate[modificare | modificare sursă]

Pe teritoriul fostului raion Dubăsari exista un oraș — Dubăsari, 11 comune cu 15 sate in prezent controlate de Chișinău și 9 comune cu 20 de sate controlate de separatiști.

Satele controlate de Chișinău:

  1. Cocieri, pe partea stângă a Nistrului.
    1. Vasilievca
  2. Corjova, pe partea stângă a Nistrului.
    1. Mahala
  3. Coșnița, pe partea stângă a Nistrului.
    1. Pohrebea
  4. Doroțcaia, pe partea stângă a Nistrului.
  5. Holercani, pe partea dreaptă a Nistrului.
  6. Marcăuți, pe partea dreaptă a Nistrului.
  7. Molovata, pe partea dreaptă a Nistrului.
  8. Molovata Nouă, pe partea stângă a Nistrului.
    1. Roghi
  9. Oxentea, pe partea dreaptă a Nistrului.
  10. Pîrîta, pe partea stângă a Nistrului.
  11. Ustia, pe partea dreaptă a Nistrului.

Satele controlate de separatiști: Comisarovca Nouă, Bosca, Coșnița Nouă, Pohrebea Nouă, Crasnîi Vinogradari, Afanasievca, Alexandrovca Nouă, Calinovca, Lunga Nouă, Doibani I, Doibani II, Coicova, Dubău, Goianul Nou, Dzerjinscoe, Iagorlîc, Harmațca, Lunga, Țîbuleuca și Goian, situat pe cea mai mare insulă din Republica MoldovaInsula Goian.

Economie[modificare | modificare sursă]

În raionul Dubăsari sunt înregistrate 458 societăți comerciale. Majoritatea populației activează în domeniul agrozootehnic. Complexul agrozootehnic e format din 9 societați unitare de stat, 8 cooperative de producție, o gospodărie colectivă și 13 întreprinderi din industria de prelucrare și întreprinderi de deservire. Suprafața terenurilor arabile — 25,6 mii ha. Suprafața culturilor multianuale este de 2.136 ha, inclusiv 1.577 ha livezi și 474 ha viță de vie.

În raion fucționează Hidrocentrala Dubăsari, 10 întreprinderi în domeniul construcțiilor, 2 întreprinderi în domeniul industriei ușoare și Uzina Mecanică Dubăsari.

Sectorul social[modificare | modificare sursă]

În raion funcționează 2 case de cultură orășenești și 9 sătești, 8 cluburi, 19 biblioteci (5 orășenești și 14 sătești), un muzeu de istorie locală, școala muzicală pentru copii și o școala de arte, ce are filiale și în satele Doibani, Coivova, Garmațcoe.

În sistemul de sănătate funcționează Spitalul Central Raional, Policlinica Raională, Policlinica Stomatologică, Centru de Igienă și Epidemiologie, Spitale Sătești de Sector în satele Doibani și Țîbulăuca.

Sistemul de învățământ are 44 Instituții de învățământ, în care sunt cuprinși circa 10 mii de copii de diferite vârste.

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

Personalități[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Vasile Nedelciuc - Republica Moldova, Editura Universitas, Chișinău 1992, pag. 21

Legături externe[modificare | modificare sursă]