Politica Republicii Macedonia

Republica Macedonia este o republică parlamentară, unde primul ministru este șeful guvernului, și are un sistem pluralist. Puterea executivă este exercitată de către guvern. Puterea legislativă este împărțită între guvern și parlament. Puterea juridică este independentă de cea executivă si cea legislativă.

Sistemul Politic

Sistemul politic al Republicii Macedonia constă în 3 ramuri: legislativă, executivă și juridică. Constituția este cea mai înaltă lege a țării. Instituțiile statului sunt create prin voia cetățenilor prin vot secret la alegerile directe și generale. Sistemul de republică parlamentară a fost înființat prin Constituția din anul 1991, care stipulează principiile de bază ale democrației și garantează libertatea civilă. Alegerile pentru reprezentanții din Adunarea Națională sunt ținute în octombrie. Adunarea este compusă din 120 de reprezentanți aleși pentru o perioadă de 4 ani. Din acest număr, 85 de reprezentanți sunt aleși prin votul majorității, iar 35 sunt aleși prin principiul proporționalității.

Președinți

• Kiro Gligorov (1991–1999)
• Boris Trajkovski (1999–2004)
• Branko Crvenkovski (2004–2009)
• Gjorge Ivanov (2009–prezent)

Ramura executivă

Deținătorii funcțiilor
Funcție	Nume	Partid	Data începerii mandatului
Președinte	Gjorge Ivanov	VMRO-DPMNE	12 mai 2009
Primul ministru	Nikola Gruevski	VMRO-DPMNE	27 august 2006

Președintele este ales prin vot popular pentru un mandat de 5 ani. Puterea Președintelui Republicii este limitată, puterea adevărată fiind în mâinile primului ministru. Ultimele alegeri au avut loc în 2009: Gjorge Ivanov a fost ales președinte.

Ramura legislativă

Adunarea (Sobranie) are 120 de membrii, aleși pentru un mandat de 4 ani, prin reprezentare proporțională.

Ramura juridică

Puterea juridică este exercitată de tribunale, sistemul fiind condus de Curtea Supremă, Curtea Constituțională și Consiliul Juridic Republican. Adunarea numește in funcție judecătorii.

Diversitate Etnică

Divergența politică majoră este între partidele bazate în mare parte pe originea etnică, reprezentând majoritatea macedoniană și minoritatea albaneză. Problema împărțirii puterii între cele două comunități a dus la un război scurt în 2001, fiind urmat de un acord de împărțire a puterii. În august 2004, parlamentul Republicii a adoptat o lege care a restabilit granițele locale și a oferit albanezilor o autonomie mai mare în zonele în care predomină.