Podul rutier de la Ungheni
| Podul rutier de la Ungheni | |
| Traversat de | Autostrada A8 (România)  |
|---|---|
| Traversează | Râul Prut Frontiera între Republica Moldova și România |
| Locație | Ungheni Golăiești |
| Număr de deschideri | 3 |
| Lungime | 261,2 m |
| Construcție | |
| Material | Beton armat |
| Utilizare | |
| Precedat de | Podul de la Sculeni |
| Urmat de | Podul Eiffel |
| Prezență online | |
Podul rutier de la Ungheni este în prezent un viitor pod care urmează să conecteze România și Republica Moldova, urmând să fie edificat peste râul Prut în zona Ungheni, pentru a completa Autostrada A8 spre Republica Moldova.[1] Structura respectivă va fi inclusă în rețeaua transeuropeană de transport.[2]
Istoric[modificare | modificare sursă]
Vezi și articolul: Direcția operativă Central-UcraineanăVezi și articolele [[{{{2}}}]] și [[{{{3}}}]]Vezi și articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] și [[{{{6}}}]]Vezi și articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] și [[{{{10}}}]]Vezi și articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] și [[{{{15}}}]]Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].Înainte de Al Doilea Război Mondial, 27 de poduri au legat malurile Prutului între teritorile care astăzi aparțin Republicii Moldova și României.[3]
În anii 1930 a existat în zonă un pod pietonal din fier, construit de autoritățile române.[4] Acesta a fost distrus de aviația militară rusă în 1944.[5]
Caracteristici constructive[modificare | modificare sursă]
Soluția aleasă este aceea a două poduri paralele, fiecare pentru un sens de circulație. Lucrarea de artă va avea schema statică de grindă continuă cu trei deschideri de 70,00 m + 100,00 m + 70,00 m și lungimea totală de 261,20 m. Tablierele urmează să fie mixte, din oțel-beton, iar grinda cu înălțime variabilă.[6]
Fiecare dintre podurile aferente unui sens de circulație vor avea partea carosabilă de 8,00 m destinată pentru două benzi de circulație, precum și un trotuar de 2,05 m lățime destinat pietonilor și separat de partea carosabilă printr-un parapet de siguranță, metalic.[6]
Finanțare[modificare | modificare sursă]
Structura efectivă a podului urmează să fie cofinanțată în proporție de 50 % de către România și 50 % prin intermediul proiectului privind mobilitatea militară al Uniunii Europene, Republica Moldova urmând să finanțeze căile de acces către pod [de partea sa]. Ministerul Transporturilor din România va finanța, la rândul său, parcarea și accesul către pod din zona localității Ungheni din județul Iași.[1]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b Victor Bratu (), „60 mil. euro de la UE pentru "mobilitate militară" în proiectele Portul Constanța și podul de la Ungheni”, CursDeGuvernare.ro, accesat în
- ^ „PROIECTARE SI EXECUTIE POD UNGHENI”, Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere, accesat în
- ^ Valentina Basiul (), „FOTO VIDEO Podurile dintre frați: câte treceri am avut peste râul Prut și câte au rămas”, Adevărul, accesat în
- ^ Destrămarea mitului: construcția ..., Iucal, 2019, p. 178
- ^ Destrămarea mitului: construcția ..., Iucal, 2019, p. 180
- ^ a b „A fost scos la licitație contractul de proiectare și execuție a Podului peste Prut la Ungheni”, Stiri de ultima ora din Moldova - Ultimele stiri Timpul.md, , accesat în
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Vasile Iucal, „Destrămarea mitului: construcția podului feroviar peste râul Prut, la Ungheni” (PDF), Tyragetia (Serie Nouă), vol. XIII [XXVIII], /2019, No. 2, p. 172, accesat în
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Relațiile dintre Republica Moldova și România
- Podul Eiffel
- Lista punctelor de trecere a frontierei din România
- Zona de Operații Est (România)
Legături externe[modificare | modificare sursă]
| ||||||||||||||||||||||
