Frontiera între Republica Moldova și România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Frontiera între Republica Moldova și România

Prut River.jpg
Aproape întreaga frontieră dintre România și Republica Moldova se află pe râul Prut. O mică porțiune se află pe Dunăre, după vărsarea Prutului în acest fluviu. În imagine, râul Prut văzut în apropiere de Drânceni.

Caracteristici
Delimitare  România
 Republica Moldova
Lungime totală 681.3 km
Particularități Fluvială continuă
Istoric
Creare 1940
Traseu actual

Frontiera terestră între România și Republica Moldova este o frontieră internațională, lungă de 681,3 kilometri, care delimitează teritoriile României și Republicii Moldova. Ea constituie una dintre limitele estice ale Uniunii Europene de după extinderea survenită în 2007.

În prezent, ea are o lungime de 681,3 km, în întregime frontieră fluvială.[1]

Caracteristici[modificare | modificare sursă]

Până în anul 1812, provincia istorică Basarabia a fost parte a Principatului Moldova. În 1812, prin Pacea de la București (1812) dintre Rusia și Imperiul Otoman, Rusia a anexat acest teritoriu, stabilind granița cu Moldova pe râul Prut. În anul 1859, Principatul Moldova s-a unit cu Principatul Muntenia, formând statul România.

În anul 1918, după primul război mondial, Sfatul Țării a proclamat Unirea Basarabiei cu România. Prin Pactul Ribbentrop-Molotov din 1939, Germania și URSS s-au înțeles cu privire la anexare de către ultima a Basarabiei. La 26 iunie 1940, URSS a adresat un ultimatum României în care cerea cedarea Basarabiei și a nordului Bucovinei către URSS, pe motiv că "slăbiciunea militară a U.R.S.S. a trecut în domeniul trecutului". Confruntându-se cu amenințarea agresiunii militare și a ocupării sovietice, România a fost de acord să cedeze teritoriile cerute de URSS.

Frontiera româno-sovietică a fost fixată în iunie 1940 de către o comisie sovieto-română constituită ca urmare a cedării de către România a Basarabiei și nordului Bucovinei către URSS în urma ultimatumului sovietic. Această frontieră separa regiunile istorice ale Moldovei occidentale și Moldovei orientale (cunoscută ca și Basarabia).

În august 1940, a avut loc delimitarea frontierelor dintre RSS Moldovenească și RSS Ucraineană (ambele republici sovietice din cadrul URSS). În 1991, odată cu destrămarea URSS, au fost formate noile state Ucraina și Republica Moldova, care au preluat granițele fostelor republici sovietice.

În contextul accentuarii foametei din Basarabia, la sfârșitul anului 1946 – începutul lui 1947, a sporit numărul celor care decid să treacă Prutul. Urmare a acestui fenomen, șeful Detașamentului 22 de grăniceri, colonelul Vladimir Pavlovici Așahmanov, dă ordin subalternilor săi, la telefon și la adunări, să fie necruțători față de cei care vor încerca să treacă frontiera. În privința celor prinși, ordonă ca aceștia să fie executați pe loc, iar față de cei care reușesc să treacă Prutul – să fie urmăriți pe teritoriul României și, în caz că nu vor putea pune mâna pe ei, să fie împușcați.[2]

Granița româno-moldoveană urmează cursul nord-nord-vest/sud-sud-est al Prutului între două colțuri pe care le formează cu frontierele româno-ucraineană și moldo-ucraineană :

Ea urmează cursul râului Prut până la vărsarea acestuia în Dunăre, precum și o porțiune de 570 m pe fluviul Dunărea.

Puncte de trecere a frontierei[modificare | modificare sursă]

Frontiera româno-moldoveană este cuprinsă între localitățile Cuzlău (județul Botoșani) și Galați (județul Galați).

Pe acest sector se află 9 puncte pentru controlul trecerii frontierei, toate în regim de trafic internațional (6 rutiere și 3 feroviare):

Galerie[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Anuarul Statistic al României ediția 2007
  2. ^ Igor Cașu, Adevărul, ARHIVELE COMUNISMULUI Colonel sovietic: „Să curgă sânge la Prut!“