Pata, Cluj
| Pata | |
| — Sat — | |
 |
|
 Pata
|
|
Pata
|
|
| Coordonate: Coordonate: | |
|---|---|
|
|
|
| Țară | România |
| Județ | Cluj |
| Comună | Apahida |
| Atestare | 1229 |
|
|
|
| Altitudine | 377 m.d.m. |
|
|
|
| Populație | |
| - Total | 567 locuitori |
|
|
|
| Fus orar | EET (UTC+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (UTC+3) |
| Cod poștal | 407041 |
| Prefix telefonic | +40 x64 [1] |
modifică  |
|
Pata (în maghiară Kolozspata, colocvial Pata) este un sat în județul Cluj, Transilvania, România. Aparține administrativ de comuna Apahida.
Cuprins |
Istoric[modificare]
Următoarele situri arheologice din Pata au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj[2] elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010:
- Așezarea preistorică (intravilan).
- Tumulii [3] preistorici din punctul “Coasta Feleacului”.
- Așezarea romană din punctul “Pusta grofului”.
În Evul Mediu sat cu populație de origină etnică mixtă (maghiari și români).
Lăcașuri de cult[modificare]
Biserica Romano-Catolică.
Date geologice[modificare]
În hotarul de nord-vest al satului, în Valea Sărată, există o suprafață largă și joasă, care acoperă o intruziune de sare gemă. Conformația diapiră a sării este trădată de înclinarea pronunțată a stratelor marno-argiloase tortonian superioare din axul anticlinalului Aiton-Pata. Tot aici există un izvor sărat, cu proprietăți terapeutice.
Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului[4] amintește o exploatare relativ mică de sare în perioada romană la Pata. Tot el subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman de la Gherla a apărat exploatările de sare de la Ocna Dej, Sic, Cojocna și Pata, castrul fiind poziționat între acestea.
Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri.
Bibliografie[modificare]
- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7
- Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4
Vezi și[modificare]
Legături externe[modificare]
Note[modificare]
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ http://www.monumenteistorice.ro/legislatie/LMI/LMI-2010_CJ.pdf
- ^ Tumul (pl. tumuli): movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor.
- ^ Mineritul metalifer, extragerea sării și carierele de piatră în Dacia Romană, Cluj-Napoca, 1996
 |
Acest articol despre o localitate din județul Cluj este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin dezvoltarea lui. |
