Pata, Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pata
—  Sat  —
Vedere panoramică spre Pata
Pata se află în Romania
{{{alt}}}
Pata
Localizarea satului pe harta României
Pata se află în Județul Cluj
{{{alt}}}
Pata
Localizarea satului pe harta județului Cluj
Coordonate: Coordonate: 46°43′37″N 23°44′49″E / 46.72694, 23.7469446°43′37″N 23°44′49″E / 46.72694, 23.74694

Țară România
Județ Cluj
Comună Apahida
Atestare 1229

Altitudine 377 m.d.m.

Populație
 - Total 567 locuitori

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 407041
Prefix telefonic +40 x64 [1]

Pata (în maghiară Kolozspata, colocvial Pata) este un sat în județul Cluj, Transilvania, România. Aparține administrativ de comuna Apahida.

Pata pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Cuprins

Istoric [modificare]

Următoarele situri arheologice din Pata au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj[2] elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010:

  • Așezarea preistorică (intravilan).
  • Tumulii [3] preistorici din punctul “Coasta Feleacului”.
  • Așezarea romană din punctul “Pusta grofului”.

În Evul Mediu sat cu populație de origină etnică mixtă (maghiari și români).

Lăcașuri de cult [modificare]

Biserica Romano-Catolică.

Date geologice [modificare]

În hotarul de nord-vest al satului, în Valea Sărată, există o suprafață largă și joasă, care acoperă o intruziune de sare gemă. Conformația diapiră a sării este trădată de înclinarea pronunțată a stratelor marno-argiloase tortonian superioare din axul anticlinalului Aiton-Pata. Tot aici există un izvor sărat, cu proprietăți terapeutice.

Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului[4] amintește o exploatare relativ mică de sare în perioada romană la Pata. Tot el subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman de la Gherla a apărat exploatările de sare de la Ocna Dej, Sic, Cojocna și Pata, castrul fiind poziționat între acestea.

Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri.

Bibliografie [modificare]

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7 
  • Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4 

Vezi și [modificare]

Legături externe [modificare]

Note [modificare]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ http://www.monumenteistorice.ro/legislatie/LMI/LMI-2010_CJ.pdf
  3. ^ Tumul (pl. tumuli): movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor.
  4. ^ Mineritul metalifer, extragerea sării și carierele de piatră în Dacia Romană, Cluj-Napoca, 1996