Octavian Domide
| Octavian Domide | |
 Octavian Domide, deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 6 mai 1869 Rodna Nouă |
| Decedat | 1949[1] |
| Cetățenie |  România  |
| Ocupație | Preot |
| Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text  | |
Octavian Domide (n. 6 mai 1869, Rodna Nouă – d. 1949) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[2]
Biografie[modificare | modificare sursă]
Școala primară și liceul până în clasa a VII-a le-a urmat la Năsăud. A fost apoi trimis la Roma, ca elev al Colegiului grecesc Sfântul Atanasiu. În anul 1887 a obținut titlul în filosofie, iar in 1891 pe cel de Doctor în teologie la Institutul “De Propagandă Fide”. În 1891 a fost numit prefect de studii la seminarul teologic și profesor de teologie la Catedra de dogmatică și filosofie creștină. La 6 decembrie 1892 s-a hirotonit ca preot celibatar, iar în 1893 a fost numit director spiritual al Seminarului teologic. Din 1901 a fost asesor consistorial, iar prin Decretul împărătesc din 26 septembrie 1902 a fost numit canonic prebendat în Capitlul catedral, rămânând mai departe spiritual seminarial. A mai îndeplinit funcțiile de fisc consistorial, prefect la Tipografia diecezană și consilier la Tribunalul matrimonial. Episcopul Vasile Hossu l-a numit în anul 1912 primul președinte al Reuniunii diecezane pentru exerciții spirituale și misiuni sfinte precum și prodirector la Liceul teologic.[3]
La 5 noiembrie 1918 a fost ales președinte al Consiliului Național Român din Gherla. Papa Pius al XI-lea l-a numit prelat papal prin hotărârea din 26 noiembrie 1923. În 1 martie 1924 a fost promovat la rangul de canonic prepozit capitular sau arhiprezbiter. În aceeași perioadă a fost vicar general episcopal, președinte al Tribunalului matrimonial și al Exactoratului diecezan.[4]
A fost unul dintre cei mai buni oratori ai bisericii greco-catolice și autor de scrieri bisericești. A tipărit broșura Arborele Vieții, a tradus din limba franceză „Curs complet de învățături bisericești” sau „Catehezele” lui E. Gaussens, canonic de Bordeaux. A tradus Divina Comedie stilizată de prietenul său, poetul George Coșbuc.[4]
Activitate politică[modificare | modificare sursă]
A participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 ca delegat al Cercului electoral Gherla.[4]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Sabin Sebastian Făgăraș, Mircea Remus Birtz, Capitlul diecezan de Cluj–Gherla între septembrie 1987–martie 1990, Cluj-Napoca: Ed. Napoca Star, 2007, ISBN 978-973-647-562-7, p. 53
- ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
- ^ Instalare de canonici, Curierul Creștin, Anul XXII, Nr. 8, 1 mai 1940, Cluj, pp. 71–72
- ^ a b c Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca, 1998, p. 66-67
Note[modificare | modificare sursă]
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
- Instalare de canonici, Curierul Creștin, Anul XXII, Nr. 8, 1 mai 1940, Cluj, pp. 71–72
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7
- Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II)
- Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
- Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, lista publicată în „Gazeta Oficială”, Sibiu, nr. 1, 1/14 decembrie 1918